Invizibil pentru mine ar fi un lucru ascuns care devine vizibil atunci când ajunge public. Reacţiile depind aici de aşteptãrile celui care descoperã brusc evidenţa. Dacã lucrul ieşit la luminã îi este ostil, primejdios sau dezamãgitor, atunci respectivul martor va avea o atitudine retractilã, de panicã, de negare pe moment a „vizibilului” care ii contrazice flagrant aşteptãrile. Dupã paralizia interioarã, provocatã de şocul dezvãluirii, el va trebui sã îşi creeze modalitãţi de adaptare la noua realitate, de apãrare împotriva celor în care avusese toatã încrederea, ori de supravieţuire în condiţiile limitã impuse de schimbarea aşezãrii sale în lume. Avem de a face, în aceastã situaţie, cu iniţierea în Rãu a minţii inocente care pânã în clipa revelaţiei a luat vizibilul cotidian drept probã a unor certitudini şi puncte de reper.
Dacã, dimpotrivã, ceea ce se iveşte la suprafaţã apare ca un dar de neimaginat, ca o împlinire neaşteptatã a unui vis, a unei rugãciuni nerostite, ca o întâlnire providenţialã, cum e de pildã cea a ucenicilor cu Isus pe drumul spre Emaus, atunci reacţia nu se poate materializa decât printr-o cãdere exstaticã în genunchi a celui care se resemnase în aşteptarea sa. De obicei, aşa ceva se poate petrece dupã naufragiul unor speranţe în binele lumesc, dovedit iluzoriu. Ce i se aratã deznãdãjduitului acum îl adunã de pe drumuri, îl salveazã din confuzie, îi deschide calea spre adevãrul mângâietor.
Dacã ceea ce devine vizibil susţine intuiţia, suspiciunile sau temerile martorului, atunci el poate constata cu o vãditã satisfacţie sau oroare de sine cã a avut dreptate. Se presupune cã aşteptãrile au fost aici pe mãsura rãspunsurilor, cã ceea ce s-a petrecut în procesul dezvãluirii i-a servit cu succes demonstraţia.
Toate aceste tipuri de aşteptãri – infirmate, depãşite sau confirmate – se regãsesc în strategiile narative ale romanului poliţist. Descifrarea rãului ascuns în fapta, mobilul şi personalitatea vinovatului presupune un joc de-a v-aţi ascunselea cu vizibilul. În formula clasicã, inauguratã de E. A. Poe şi de Sir A. Conan Doyle, percepţiei comode, simplificatoare, de minimã rezistenţã a poliţiei (care ia detaliile de suprafaţã drept indicii ale adâncului) i se opune imaginaţia analiticã a detectivului particular (care descoperã printr-o savantã introspecţie ceea ce scapã celorlalţi). El e înfãţişat fie ca vedetã, de la început pânã la sfârşit (Auguste Dupin, Sherlock Holmes, Hercule Poirot), fie ca Cenuşãreasã (Miss Marple, Columbo, Monk, etc.), care îşi va etala virtuţile princiarului intelect abia la urmã. Revelaţia finalã ce desparte apele, separând binele de rãu, este simulacrul unei judecãţi de apoi, ca spectacol dat de dumnezeul detectiv lumii decãzute.
În viaţã ca şi în scris, în miezul inefabil al fiinţei lucreazã nevãzutul divin. El ne ascunde sau ne aduce la luminã pe rând tot ceea ce ne poate lãrgi percepţia spãrgând orizonturile inerţiei şi ale cunoaşterii superficiale de sine şi de alţii. E nevãzutul care ne va izbãvi ori de câte ori ne credem pierduţi ori prizonieri ai realitãţii imediate.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
