O lună după ce ai plecat
am visat că lucram din greu
cu tatăl tău la țărmuri.
E un om foarte cald,
tatăl tău. Lucram să
mărginim fluxul mării
cu un dig improvizat
din pietre mari ce le
căram în brațe.
Le duceam mângâiați patern
pe creștet de regi-copii
reprofilați în strămoși.
Pe scurt, te-au luat apele,
dar tu cel din vis ești
mai puțin amănunțit decât
tu cel din imaginație:
adorabil în orice variantă.
Love is loss,
spațiul cavernos în grotă
atunci când te rostogolești și explodezi
prin ea ca însuși soarele.
