adică „azi mie, mâine ție” este o sintagmă latină foarte în vogă în Evul Mediu când cultul morții era poate mai pronunțat chiar decât cel al… morților; ideea era aceea de a trăi mereu în așteptarea iminenței morții care, cum avertiza deja Cicero cu secole ante medievale, nu poate fi profețită: „nimeni nu știe în ce moment va veni moartea”. Ca atare, avertismentul era gravat pe morminte, pe frontoanele unor biserici, ale unor capele și ale altor edificii, posibile porți către presupusa lume de dincolo. Inscripția era „completată” la nivel mental și nu numai, cu o alta pe cadranul orologiilor medievale, amintindu-i muritorului care își măsoară viața în ore că omnia vulnerant, ultima necat , fiecare rănește, ultima ucide.
Trecerea timpului a îmbogățit semnificația inscripției dar nu către „dincolo” ci, dimpotrivă, menținând-o în sfera vie; probabil și fiindcă o anumită atitudine civică, umană reclamă acest lucru. Și nu mă refer doar la sfera politicului; e evident că în stări excepționale apar atitudini de… excepție, deloc benefice, axate în principal pe defăimare, ceea ce nu înseamnă însă că e de dorit să fii „pozitiv”; la testare, desigur. Subliniam nu demult, cu referire la războiul peloponeziac, că în situații de criză, deci de acum două milenii și jumătate, se caută vinovații, de unde și expresia nemuritoare „se caută în continuare vinovații” invocată ori de câte ori ceva nu e în regulă, adică nu corespunde proiectului individual sau guvernamental, să zicem.
Diversificarea atitudinală a adus cu sine posibilitatea cercetării în funcție de sex, etate, religie, culoare, naționalitate. Spre pildă există voci habotnice care acuză natalitatea scăzută din Țară, punând-o pe seama numeroaselor avorturi; problema e că, în lipsa androgenezei, bărbații nu pot completa independența feminină, apelând cel mult la bătaia domestică (sălbatică în fapt). Desigur că principiul cu azi și mâine nu se prea verifică în acest caz…
Cu religia nu mai sunt probleme în condițiile în care având o majoritate zdrobitoare în ultimele 6-7 decenii, cultele suspectate odinioară de spionaj în favoarea Vaticanului, catolicii și uniții cu Roma își văd de treburile lor specifice fără a-și mai cere înapoi lăcașele de cult (excepția bănățeană nu poate fi ignorată însă).
Problema naționalității mocnește la foc continuu, existând o nație de servici(u) pentru când Țara e în pericol de a fi sfâșiată (de regulă lăuntric însă). E de remarcat că terenul sacru dorit (cum spune doina: „Maică, mulți te-au dușmănit/ Că ești neam blagoslovit”) periodic de milenariști, a fost sfâșiat religios tocmai de majoritari prin tăierea în două mitropolii, ceea ce nici pe vremea lui Simion Ștefan n-au reușit cei răi. Faptul că se ajunge la înțelegeri amiabile până la urmă, nu înseamnă stingerea focului sub oala minune; se continuă la flacără scăzută, căci după azi vine mâine. Dacă se pune problema tenului, cu atât mai mult e bine să te autoanalizezi în fața oglinzii cum se recomandă, mai ales că nu poți ști când devine minoritar albul, fără ca balsamul și acidul hyaluronic să mai ajute la ceva.
Situația covidian – virală din ultima vreme a adus în discuție ordonanțial- militară problema persoanelor în etate, a bătrânilor mai direct spus; diligența statală față de ei e apreciabilă, deși am putea suspecta și faptul că unii calculează de câte pensii s-ar putea scăpa cu această ocazie, de câte aziluri … Remarcabilă prin umanitarismul direct, soluția propusă de prima doamnă a Europei: să-i izolăm pe bătrâni (trecuți desigur de 65) la un loc, după care noi om trăi și-om vedea; evident că nu i se poate spune decât hodie mihi, cras tibi, mai ales că persoana mai are 2-3 ani până la vârsta adunării laolaltă și, mai grav, uită că fosta ei șefă de guvern federal a trecut deja pragul discriminatoriu. Cu ea ce facem?
O reclamă de ultimă oră prezintă un tratament pentru bătrâni, adăugând că e recomandabil persoanelor trecute de… 45 (patruzeci și cinci) de ani; despre stupizenia unor reclame am mai scris, deci nu revin. Nici bătrân la 45, nici june(prim) la 65.
În concluzie, orice ticăloșie ne trece prin minte, să nu uităm că până la inscripția medievală de pe mormânt, înțelesul ei ne poate atinge de azi pe mâine. Că totuși mulți tineri înțeleg cum trebuie, o probează chiar muzica unora: o formație de rock metalic suedeză (Dautha) ne propune melodia Hodie mihi, cras tibi. Sumbră, adică realistă. Să o ascultăm fie și la mijlocul săptămânii dar nu înlocuind purificarea muzicală de duminică.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
