Rugã de searã

Învaţã-mã, Doamne,
Sã fac din deşert
O cale spre mare,
Pe care sã merg.

Dogoarea din zi
Şi frigul din noapte
S-aducã-n pustiu
Miresme de ape,
Ca mintea ce stã,
Opritã-ntre dune,
Sã poatã pluti
Ca floarea de nufãr
Pe-un val nevãzut.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *