Deși încă nu jucau fotbal acum două milenii, clasicii, id est grecii și romanii, au stabilit câteva reguli pentru practicarea diverselor sporturi individual și în cadrul marilor competiții. Să ne reamintim câte ceva pentru a constata în ce măsură Campionatul Mondial de Fotbal se (s-a… ) desfășoară respectând o anume moralitate sportivă și nu numai, în condițiile în care media planetară „vorbește” în primul rând ca să aibă audiență. Se pornea de la definirea condiției actantului sportiv, a omului care, conform lui Socrate (prin Platon desigur) este „sufletul, corpul, sau, în sfârșit, întrunirea lor, adică întregul”. Complexitatea este dată însă de educație cuprinzând „gramatica, gimnastica, muzica și, câteodată, desenul”, scrie Aristotel. De la un anumit stadiu educațional se pune problema sportivității și, pentru că se „vorbește” de „drepturile femeilor” într-o anume parte a lumii, să reținem observația lui Plutarh reluându-l pe Lycurg: „să înzdrăvenească trupurile fetelor prin alergări și prin lupte atletice și prin aruncarea cu discul și cu lancea…”. Mai mult, Platon conchide că „dacă vom impune femeilor aceleași îndatoriri pe care le impunem bărbaților, trebuie, de asemenea, să le dăm aceeași educație”. Ai crede aproape că nu vorbim despre greci… Cum ar fi luat naștere umilitorul gineceu în aceste condiții? Sună frumos vorbele, rămase însă la faza lui „vorbim” de azi. Căci scopul declarat era „să poarte cu vigoare sarcina, să lupte ușor și frumos cu durerile sarcinii”; și nimic mai mult. Parafrazându-l pe cunoscătorul Vergilius, să-i suspectăm pe greci când sunt prea generoși.
Etica întrecerilor e subliniată roman de Cicero astfel: „cine aleargă pe stadion trebuie să se străduiască să lupte cât poate de mult ca să învingă; nu trebuie, însă, în nici un chip, să pună piedică, sau să dea brânci celui cu care se întrece”; dar atunci ce mai fac arbitrii de azi? În acest sens atrage atenția și Martial „pe biruitor nu-l sufăr, cum la pradă se aruncă”. Prelungirile reprizelor se datorează cel mai adesea unor accidentări care însă, credea încă Seneca, pot fi benefice: „cel care s-a văzut plin de sânge, cu dinții rupți dintr-o lovitură de pumn, cel care, dat peste cap, s-a aflat sub greutatea adversarului și, doborât la pământ, nu și-a pierdut cumpătul, ci, de câte ori a căzut, de atâtea ori s-a ridicat și mai dârz, acela repornește la luptă plin de încredere”. Antrenorul nu se contestă, nu se comentează, spune Epictet: „trebuie să respecți o anumită disciplină, să te exersezi, vrei nu vrei, la orele rânduite, și pe căldură și pe frig, într-un cuvânt să te încredințezi conducătorului jocurilor, întocmai ca unui medic”.
La Roma cele referitoare la marile întreceri sportive erau mai puțin filosofice dar cert mai clare prin pragmatism. Agrippa, într-o cuvântare adresată lui Augustus, relevă importanța splendorii unice a întrecerilor căci „este de datoria noastră, care comandăm multora, să-i depășim pe toți în toate; un asemenea prestigiu își are rostul lui, pentru a ne impune în ochii aliaților și pentru a-i impresiona profund pe inamici”. Nu numai că avea dreptate dar lecția e valabilă și azi, măcar ca intenție. Financiar lucrurile erau de asemenea foarte limpezi conform aceluiași Agrippa: „să nu se aducă vreun prejudiciu tezaurului public sau venitului familiilor particulare, și nici vreun cetățean străin să fie constrâns să cheltuiască indiferent cât, pe meleaguri îndepărtate de țara lui, nici ca tuturor acelora care vor fi câștigat cine știe ce concurs să li se acorde gratuitatea traiului până la moarte… Se cuvine să se acorde întreținerea pe cheltuială publică numai atleților învingători la Jocurile Olimpice sau la vreo întrecere de aici (Roma, adică)”. Un mare conducător știe cum să se comporte în timpul spectacolului sportiv; același Augustus, scrie Suetonius „când lipsea mai multe ore, sau câteodată toată ziua de la spectacol, se scuza și recomanda pe cel care trebuia să prezideze în locul lui. Însă, de câte ori era prezent, nu făcea altceva decât privea, fie ca să evite murmurele poporului, amintindu-și că tatăl său, Caesar, era criticat când în timpul întrecerilor citea sau scria scrisori, fie pentru că îi plăcea să privească”.
Sponsorizarea atât de comentată stupid în ziua de azi, era de asemenea clară, fie și dacă amintim un exemplu: „Maecenas a fost cel dintâi care a construit la Roma un bazin cu apă caldă pentru înot”. În fine, pentru ziua de azi de adăugat că a merge în casa altuia și a dori să-i faci tu regulile interioare pe banii lui, e o probă de superlativă insolență. Feluritele încercări protestatare nu probează altceva decât că instinctul a luat-o înaintea întrunirii corpului cu sufletul, stricând întregul. Desigur, la comanda cuiva. În încheiere îl citez pe un ilustru antrenor român: „fotbalul se joacă pe goluri, nu pe păreri și presupuneri”. Varianta aparent nouă a clasicului „să câștige cel care a luptat mai bine”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
