Mânată de furtună

Mânată de furtună,
Sunt sol și jucărie,
Pe clocotirea sorții,
Iar acest vânt năprasnic
Ce îmi răstoarnă vrerea,
M-ar nimici la urmă,
De n-aș avea pe ceruri
Aripi să mă învețe
Cum să mă las în voia
Curentului de aer
Care-mi conduce calea.

Dar dacă ce mă-mpinge
Spre dincolo de fire
E-o altfel de iubire?

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *