Institutul Limbii Române din subordinea Ministerului Educației Naționale are de câteva zile un nou director, în persoana domnului George-Ovidiu Doca, cf. site-ului institutiei.
Este director peste 50 de cadre didactice universitare care predau ca lectori de română în universitățile din lume, de la Oxford până la Beijing și peste aproape 100 de profesori de română care predau în școli din Europa acolo unde există comunități mari de români.
Nici site-ul instituției, nici cel al ministerului nu afișează un C.V. al noului director. Dl. George-Ovidiu Doca se prezintă public ca asistent doctorand la Universitatea „Titu Maiorescu”, cadru asociat, specialist în drept penal. Pe de altă parte, dnul Doca este cunoscut ca membru ALDE Bihor și predicator adventist cu o bogată activitate. O serie de conferințe ale sale pe teme biblice și misionare au fost găzduite de …Camera de Comerț și Industrie a României (sic!).
Totuși niciuna dintre aceste activități nu îl recomandă nici din punct de vedere profesional, nici din punct de vedere managerial pentru funcția de demnitate publică în care a fost desemnat, putând chiar naște suspiciuni de compatibilitate și adecvare.
Institutul Limbii Române a fost construit cu ani în urmă sub directoratul prof. dr. Dan Horia Mazilu, un cărturar adevărat, specialist în literatura română veche, membru corespondent al Academiei și director al Bibliotecii Academiei Române. Acum în fruntea Institutului Limbii Romane nu mai poate sta un filolog, un românist? Cum poate fi tratată întreaga comunitate academică și profesională a profesorilor de română în prag de centenar cu atât dispreț?
