Lucian Boia, „Strania istorie a comunismului românesc” (2)

Toate aceste paradoxuri au o explicaţie. Sau şi-o caută. E ceea ce îşi propune cartea de faţă: dincolo de simpla descriere, o interpretare a fenomenului comunist românesc. (2)

III
Logica perversă a utopiei

Istoria comunismului este încă foarte dependentă de memoria oamenilor: a celor care l-au trăit sau a celor care îl cunosc şi îl judecă din relatările celor care l-au trăit. Fiecare duce cu sine o experienţă personală sau de grup. De aici, şi contrastul extrem al opiniilor şi interpretărilor: de la totala repudiere (comunismul „criminal“) la nostalgia unei lumi socotită mai bună decît cea în care trăim în prezent. Pe de o parte, despărţirea de comunism şi adoptarea unui set de valori cu totul diferit, se manifestă printr-o strategie de respingere, inclusiv prin conectarea (imaginară) a României de azi la istoria anterioară comunismului: monarhia, perioada interbelică…, ocolindu-se adevărul cît se poate de evident că România actuală se trage direct şi masiv din comunism, în mult mai mare măsură, în orice caz, decât din anii interbelici. Pe de altă parte, comunismul e reabilitat, explicit sau implicit, în multe din componentele sale, atunci cînd unii sau alţii, se referă, în chip favorabil, la înfăptuirile economice, la învăţămînt şi la cultură, la nivelul de trai… şi la multe altele. Şi atunci: a fost rău comunismul sau, până la urmă, n-a fost chiar atît de rău?

Lucian Boia
Strania istorie a comunismului românesc
(Şi nefericitele ei consecinţe)

Humanitas, 2016

Cea mai aspră condamnare – e drept, doar în vorbe – a fost pronunţată de „Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România“ (instituită de preşedintele Traian Băsescu) care, în voluminosul său Raport final din anul 2007, a declarat comunismul drept regim „ilegitim şi criminal“. Au protestat, fireşte, forţele politice strâns legate de vechiul sistem, în frunte cu Partidul România Mare. Dar s-au exprimat şi numeroase alte obiecţii, de pe diverse poziţii intelectuale şi ideologice, faţă de o abordare considerată de criticii săi superficială şi unilaterală.

(2)Priviri de ansamblu asupra comunismului românesc: Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 1997; şi în engleză: Romania under Communist Rule, 1998; Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, Curtea Veche, Bucureşti, 2005; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, ediţie revăzută şi adăugită, Humanitas, Bucureşti, 2014; Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România, Raport final, editori: Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Humanitas, Bucureşti, 2007 (în continuare, Raport final); Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale raportului Tismăneanu, coordonatori: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea, Ovidiu Ţichindeleanu, Editura Cartier, Chişinău, 2008; Istoria românilor, vol. X, România în anii 1948-1989, coordonator Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2013.