nu te ştiam atît de albastru, eu nu aşa te-am cunoscut nu aveai culoare, doar o privire care intra prin lucruri care ieşea din lucruri şi le gonea. rămîneam fără pămînt sub picioare în faţa privirii tale. au trebuit ani să te văd albastru, aşa cum eşti acum, nimeni n-ar […]
Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă miercuri, 7 iunie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea volumului Vecin cu viaţa. Poezia ortonimă 1911-1935 de Fernando Pessoa recent apărut în seria de autor dedicată scriitorului portughez. La eveniment vor vorbi Dinu Flămând, poet şi […]
și numele ăsta va fi pe o cruce cu anul citeț târât după el localitate și poate o mică foarte mică rugăciune cu îngeri spintecați de vii la picioarele unei frunze moarte numele nu va mai însemna nimic nici bârfele din jurul lui ca niște molii prinse amar de cuvânt […]
Zmeul se rotește, Trasează cercuri. Are o aripă cernită. Pesemne, s-a agățat De baierele Cerului. Privește în jur, Aude pescărușii. Se intersectează cu liniștea. Se lipește de ea. Apoi caută licuricii Printre șinele de tren. Se-odihnește pe o colină. Răstoarnă amiaza Ca să-i ocrotească Pe porumbei. Le zâmbește amiralilor, Se […]
Senzația că ai mai străbătut acest drum lung. Brațul stâng și cel drept sunt eliberate. O bătălie câștigată. E de culoarea pulberii. Corosivă, necruțătoare. Erszatz e drumul. Cineva trage perdeaua. Viața repetă aceleași semne
şi ce ar fi trebuit să fac, să vă omor? blîndeţea ucide cu o mie de feţe îmbrăţişarea în care vă adorm este venin încălzit la ceasul penumbrei, acolo unde toţi m-aţi părăsit. vă dăruiesc ultima lovitură de cuţit: „nu-i nimic, uită.”, clipă în care v-aţi amintit fiecare îmbrăţişare în […]
Un drum lung, Senzația că l-ai mai străbătut. Ea are brațul stâng și cel drept Învelit în poeme. O bătălie câștigată, Rimată. Litere minuscule I se preling pe obraz. Sunt de culoarea pulberii. Foșnesc corosive, Mieroase, necruțătoare. Erszatz e drumul. Nici mierle, nici privighetori Nu mai sunt. Cineva trage perdelele […]
Ea se apleacă să caute fărâma aceea imaginară Ce nu se lăsa prinsă. Își lipea fruntea de ea Ca de un glob uriaș. Trebuia să intre în codul de lumină. De aceea, întregul imaginii se tăia în două, Cum respirația se opintea de ierbarul copilăriei. Vrei și acum să refaci […]
plec de acasă târăsc după mine leneș lumile care n-au existat niciodată drumul se bifurcă din zece în zece pași iarba e mai înaltă ca ieri cineva a sădit panseluțe număr în gând nuanțele ajung la șapte mă las păgubașă unele îmbină movul cu galbenul și pe margini roșu închis […]
Cine a pătruns în lumea mea fără pașaport și fără permis și a atins rețeaua electrică și a aprins căldura la Polul Nord acolo unde m-am electrocutat pe gheațăa și am dansat Mambo Italiano cu urșii albi? Cine m-a făcut să zbor pe o mătură și să fiu și mai […]
