În seara când cețurile dădeau în tine Cu bani de aramă, indiferența desena Îndurare, săgeți. Într-un colț al inimii, Stăteai și tu la masa popoarelor. Multă vreme te uitai în ochii lor. Drumul era lung și se tot învârtea La încheieturile mâinilor tale. Nimeni nu se îndemna la drumul înecăcios. […]
1. Cu sufletul pereche rămâi. Chiar dacă nu împreună. Rămâi cu sufletul. Deschis până deschiderea devine cerc. În cea mai largă îmbrăţişare Care nu te mai poate îmbrăţişa, Braţele atingând fiecare 180 grade. În deschidere. 360 de grade împreună. Cerc. În singurătate. Cu mâinile ascunse la spate, spui tu. Pleci […]
Vremea de-atunci, Când contururile luau O altă înfățișare, E și vremea de-acum. Bucata de-albastru, Acum străină, Întoarce pagină cu pagină Ceața din drum, Ori dâra lăptoasă Ce scârțîie pe podea…
Acum stă lângă tine gregoriana zădărnicie, Cu mâinile prinse pe ziua de ieri, Cu ochii privind bucăți mici de ceară, Fațetele atâtor urmări. Privești colțurile decolorate, Cum urcă pe degete, pe piept, pe obraji, Pe migăloasa sfâșiere. Răbufnesc în alt sens. În silabele de alături, În schimbul de clape…
nu avem nimic în comun, nu avem nimic. locuieşti în alt univers, stai la umbra unui altfel de vers, te închini la zei despre care nici măcar n-am auzit, iubeşti uneori un zid, o plantă, o umbră care te însoţeşte până când îmbătrâneşte… nu avem nimic unul cu altul decât […]
Ce palid e amurgul. Peste decor se apleacă piatra. E atîta albastru-n jur. Ceața îngustă pardosește O margine, o povară.
Poezia lui Alex Potcoavă, din volumul Într-o zi nu ne vom mai recunoaște, apărut, în 2016, la Casa de Editură Max Blecher, în condiții grafice și de redactare excelente, e ca tutunul din foi de țigări ”Carpați” fără filtru. Tare. Amară. Sau, dacă preferați, tare amară, pentru a avea grad […]
Liniștea se-mprăștie-n tine, Asemenea închipuirii. Te sprijini pe fuga Ce umple alt glas. Frumoasele serbări nu ți se mai arată. Nu blamezi. Nu ștergi. Nu te supui. Fremătătoarele versuri s-au uzat. Amiaza e tot mai grea. Te apuci să demontezi, cuvînt cu cuvînt, versurile.
pentru prima dată ai făcut cum a vrut ea. eşti sigur de asta, eşti sigur? mi-ai spus că da, ştii tu, vrabia. nu te-am mai aşteptat, nici măcar o singură zi, o clipă, un vis. prin gări trec în fugă ca nu cumva un tren, o garnitură, un călător, o […]
într-o vitrină doi puști trag de-o jucărie marcă înregistrată mama lor plătește cu cardul pijamale cu pitici șosete flaușate șervețele cu sanie, brazi și globuri de argint ceața coboară pe mănușa ei când iese pe bulevard viața tremură de frig în blana de pisică sălbatică artificială senzație de rămânere în […]
