Într o seară, la ofiţerul Narumov din garda călare era joc de cărţi. Noaptea lungă de iarnă se scursese pe nesimţite ; la cinci dimineaţa, jucătorii se aşezară să mănînce. Cei care cîşti¬gaseră mîncau cu poftă ; ceilalţi şedeau cu gîn¬dul aiurea, în faţa farfuriilor goale. Dar se servi şampanie, […]
Apoi îi dezvălui o taină pentru care oricare din noi ar da foarte mult… Tinerii jucători deveniră şi mai atenţi. Tomski îşi aprinse pipa, trase un fum şi urmă : — În aceeaşi seară, bunica se înfăţişă la Versailles, au jeu de la reine1. Ducele de Orléans ţinea banca ; […]
„Vorbesc fluent engleza, franceza şi germana”, scrisese Vera Nabokov în documentele ei de imigrare, iar cu această declaraţie începe un nou capitol din biografia „Vera”, de Stacy Schiff. Soţii Nabokov ajunseseră, în sfârşit, în America şi la New York în 1940. Pentru Vera, deşi lucrase în limba engleză în timpul […]
notă biografică Ion Ghica s-a născut în vremea lui Ioan vodă Caragea, în anul 1816, pe 12 august, la Bucureşti, într-o familie care a dat Principatelor zece domni. În linie paternă directă e strănepotul lui Dimitrie Alexandru Ghika („Banul Bătrânul“), nepotul lui Scarlat şi fiul lui Dimitrie (Tache), mare logofăt, […]
La barieră se isprăvise caldarâmul şi o luam pe şleau cu roatele în noroi până la buceá, caii la pas şi surugiii croindu-le cu bicele la dungi beşicate pe spinare. După patru ore de răcnete şi înjurături, cruci şi răscruci, sfinţi şi evanghelii, pe la opt seara intram în curtea […]
Impiegatul autorităţii moldovene îl întoarce, îl observă, uitându-se când la mine, când la caracteristicele însemnate într-însul, comparându-le din ochi. Se sfătuieşte câtva cu colegul său de pe ţărmul muntenesc şi mă întreabă unde trag, ca să-mi aducă pasaportul la gazdă. În zadar protestez, cerând să mi-l dea îndată ca să-mi […]
Graţie vouă, amicilor mei din Paris, în puţine zile eram cunoscut şi bine primit în toate casele, cu o ospitalitate şi o bunătate pe care n-oi uita-o niciodată. Ion Ghica Scrisori către V. Alecsandri ediţie îngrijită de Radu Gârmacea şi ilustrată de Rareş Ionaşcu © HUMANITAS, 2014 Puţin după sosirea […]
Cotrocenii au un fel de-a fi deosebit de Parcul Filipescu, cartierul unde am copilărit. În timp ce triunghiul dintre Şoseaua Aviatorilor, Iancu de Hunedoara (fostă Bonaparte) şi Calea Dorobanţi este clădit mai ales de marea burghezie triumfătoare ieşită din revoluţia socială care a urmat primului război mondial („fin de l’ancien […]
Clădirea însăşi, cu parter şi etaj, avea ceva luminos, deschis. Intrarea principală, cu colonade de un gust neoclasic rafinat, nu era niciodată deschisă, astfel că intrarea se făcea prin lateral. Amfiteatrul Mare era în întregime îmbrăcat în lemn, amintind, deşi era mai puţin elegant, de amfiteatrul lui Morgagni de la […]
Dacă există o geografie a răspîndirii psihanalizei în lume, trebuie să ne întrebăm ce a determinat difuziunea ei în afara graniţelor care pot fi considerate leagănul său: Austria, Ungaria, Germania. Ion Vianu, “ Apropieri”, editura Polirom,Iaşi, 2011 Ca factor pozitiv, de creştere a culturii psihanalitice, trebuie menţionată prezenţa unei elite […]
