Pia Brătianu (1872-1962), fiica cea mai micã a soţilor Ion C. şi Caliopia Brătianu, era mândrã nu numai de celebrul ei pãrinte ci şi de fraţii mai mari, Ionel, Dinu şi Vintilã (care aveau sã joace fiecare un rol important în politica liberalã a României, mai cu seamã în timpul […]
Zilele acestea, editura Humanitas oferã cititorilor o ediţie unicã a Poveştii Maicii Domnului, ciclu de poeme ale lui Ion Pillat, ilustrat de soţia sa, pictoriţa Maria Pillat-Brateş. Poeziile cuprinse în Povestea Maicii Domnului, scrise în intervalul 8 iunie – 8 august 1925, ocupã o poziţie medianã între ciclurile “Drumul Magilor” […]
“Atât de pãrãsit mã simt acum Şi-atâta de înfipt în nicãieri, Cã nu mã mai gãsesc şi nu mai ştiu Cum aş putea sã dau de Dumnezeu”. Aşa grãi cernitul personaj, Iar noi, care uitaserãm de timp În toiul desfãtãrii la ospãţ, Am tresãrit ca deşteptaţi din somn Şi am […]
Uitase-n timp ce dãruitã Era-n veşmântul de tãcere Pe care şi-l punea în lume Ca sã n-o bage-n seamã nimeni. Dar visteria dinãuntru Îi scãpãra în ochi, în zâmbet, În mersul paşilor de raze Pe strada plinã de palavre, Fãcând mulţimea sã viseze La vocea ei necunoscutã. Se pomeni ademenitã […]
Dacã ar fi sã plec Pe-o insulã pustie, Aş lua din toate numai O carte cu foi albe, Pe care aş deschide-o La rãsãritul zilei, Intrând în miezu-i pur Ca într-o rugãciune; Apoi aş duce-o-n traistã Şi paşii mei ar scrie Pe stânci şi pe coline Un text care s-ar […]
În astã noapte, Doamne, Te-aştept la malul minţii Sã potoleşti vuirea Ce-mi rãvãşeşte duhul. Sunt valuri de nelinişti Care se sparg de gânduri Şi mi se face fricã Sã nu pier în vârtejul Furtunii dinãuntru. Dã-mi pacea Ta adâncã Din mijlocul urgiei, Ia-mi greul ce mã trage Spre fundurile mãrii, […]
Privirea mea-nvechise cerul Pe care stoluri de demult Se întreceau cu cele noi, În jocul umbrei cu lumina. Vedeam obrazuri licãrinde În frunzele cãzând din crengi, De-aş fi putut sã le pãstrez Într-un album desãvârşirea… Dar cel ce pleacã ia cu sine Dulceaţa verii ce s-a dus, Lãsând în urmã […]
Din orele rãmase Hai sã alegem una, Din care sã ne facem Liman şi nesfârşire; Vom fi ca pe-o corabie Cu pânzele întinse, Pornitã-n cãutarea Comorilor pierdute. Vom regãsi-n adâncuri Un echipaj-fantomã, Târziu, când ceaţa toamnei Ne va topi conturul…
Necunoscutul îi dãdea De veste-n fiecare searã, Prin porumbelul cãlãtor Care-i bãtea cu ciocu-n geam: Ea-i deschidea, sta sã-i dezlege Sulul minuscul şi citea, Când porumbelul îşi lua zborul. “Închide ochii sã mã vezi”, O îndemnase la-nceput, “Imagineazã-ţi c-aş fi tu”, O sfãtuise mai departe, “Porneşte-n sus pe firul minţii, […]
Ziditã sunt dar am ferestre Prin care capãt libertatea Sã simt culorile şi zvonul Atâtor muzici şi miresme Din care e fãcutã lumea… Din când în când un gest, un zâmbet Trezesc în mine nostalgia Unor îngemãnãri de suflet Parcã venite din vechime, Dar mai aproape mi-e, mai nouã Rãcoarea […]
