Vorbeam la telefon, în vis, cu tata Și îi spuneam că nu mai știu s-ajung acasă. -Pe unde ești? m-a întrebat. -Nu îmi dau seama, În jurul meu acum e numai noaptea. – Ridică mâna, m-a-ndemnat, fă semnul crucii Și ai să vezi, după un timp, că-n beznă-i poarta Pe […]
Culoarea e ademenirea Prin care fluturii și floarea Se fac dorite, iar mireasma Ce năvălește brusc în aer E vâlvătaia din chemare. Crește-n auz o-nvălmășire De zumzete și zvon de păsări Care se caută nebune. Simți? Trece și prin noi delirul Celor ce ne-au adus pe lume Și ca pierduți […]
Fioros de bun, amar de blând E-acest sfârșit care durează, Când mintea-n somn rămâne trează Și-ajunge dincolo de gând. Durerea prin zidirea spartă Sapă în mine un abis, Uitându- mă sub cer deschis, Fără perete, fără poartă. M-asemăn templului elin De pe colina în ruină, În care vântul se închină […]
Dă -mi, Doamne, tot curajul Și liniștea de suflet Să mă supun Chemării Care-mi deschide-n față Drumul ajuns la capăt. De ce să-mi fie teamă? Doar nu e prima oară Când am să ies din mine, Lăsându-mă în urmă. Și totuși încă preget Să mă desprind ca fructul Care s-a […]
Am ciocănit în poartă Și mi-a deschis chiar vântul, Grădina părăsită A început să cânte Și când mi-am trecut mâna Prin ierburile-nalte, M-a-mbrățișat dogoarea Miresmelor trezite. Din așezarea veche Mai rămăsese scara Care în timp crescuse Albind până la ceruri. M-am așezat pe-o treaptă, Cu sufletul la gură Și-atunci m-a […]
Te văd pe marea de opal Și mă arunc în scris pe ape, Cuvintele ca niște clape Se-aștern sub pașii mei pe val. Ce muzică îmi umple gura Acum când, Doamne, iată vin, Cu dor adânc să mă închin, Fără să-mi tremure făptura? Numai că scrisul ce m-a dus Până […]
Oriunde-as fi, un dor de ducă Mă suflă-ncet în patru vânturi, Și ca un puf de păpădie, Mă-nalț în aer, răvășită. În zborul meu de migratoare, Colind pe crengi, o iau sub frunze, M-așez pe-o haină care umblă, Ies pe ferestrele deschise. Nu știu ce-aduce priponirea De-un singur loc, nicicând […]
Acum piesa se-ncheie Cu o încremenire, Cortina-ncet se lasă În ropot de ovații. Ieși în foaier pe gânduri, Întrezărind bizarul Ce-ncepe în culise: Actorii-și șterg machiajul, Își leapădă costumul, Își pun hainele proprii, Scrutându-se-n oglindă, Însă rămân ca tine Captivii-nchipuirii Care-i împarte-n roluri Și le dictează replici Ademenind mulțimea Ce […]
Căruța trasă de-o mârțoagă Opri pe seară-n fața porții Și omul descuie în curte Lada de lemn, cea ponosită, Făcându-mi semn să mă apropiu. Când mi-a deschis-o, dinăuntru, Am început să scot dantele, Rochii, eșarfe și costume Din țesături demult uitate, Pene de struț, manșoane fine, Și pălării împodobite Cu […]
Cum paloșul din basme Se-ntoarce să se-arate Cu mult timp înaintea Viteazului, acasă, Asemeni se întâmplă Când scrisu-ntrece viața, Imaginându-și spectrul Celor ce stau să vină. Creezi. Ce ți se-așterne Pe foaia de hârtie Iese din străvechimea Întinsă pân-la tine, Făcând din născocire Aducere aminte. Totuși, când te ajunge Din […]
