TRANSATLANTIC, Dorothy Molloy- Poștașul

Dorothy Molloy

Poștașul

Scrisorile de la tine sunt ca niște astre împăturite în coji de ceapă,

sori îndoiți în plicuri, perle

din opalină de Mallorca

Îmi trimiți lucruri: un inel cu diamante, un pahar

de șampanie roz, un evantai antic, un pieptene cu dinții lungi

pentru părul meu

Îmi trimiți apă din fântâna Canalets;

caise coapte de Crăciun, marțipan

pentru data de 6 ianuarie.

Anotimpurile se rotesc. Îmi trimiți zăpadă pură

din Nuria, o bucată de stâncă veche

din Montserrat;

cântecele lui Lluis Llach.  Toată ziua

stau în pat cu nervii întinși la maxim. aștept

să bată poștașul.

Ofertele pe care le împinge prin cutia poștală

(împreună cu depeșele tale) aterizează

ca porumbeii călători

pe hol; mă înnebunesc

cu blestematul lor de cu-cu-ru-cu-cu.

Dorothy Molloy ( 1942-2004) poetă și cercetătoare irlandeză, născută în Balinna, Co Mayo.  „Hare Soup” este primul ei volum de poezii, publicat postum de editura Faber & Faber în 2004, volum care a primit premiul Irish Times Poetry Prize, poeta decedând cu numai câteva zile înainte de a primi acasă cărțile tipărite.  În 2007, aceeași editură îi publică al doilea volum, “Gethzemane Day”.  A treia colecție de poezie postum a poetei a apărut în 2009 la editura Salmon, sub titlul “Long-distance Swimmer”.

Dorothy Molloy

Postman’s Knock

Your letters are like folded moons on onionskin,

suns pleaded into envelopes, opaque Mallorcan

pearls

You send me things: a diamond ring, a glass

of pink champagne, an antique fan, a high comb

for my hair

You send me water from the Canalets fountain;

ripe apricots at Christmas, marzipan

for January the Sixth.

The seasons come and go. You send me virgin snow

from Nuria, a piece of ancient rock

from Montserrat;

the songs of Lluis Llach. I lie in bed

all day at fever pitch and wait

for postman’s knock.

The propositions that he pushes through the letterbox

(along with your dispatches) land

like homing-pigeons

in the hall; drive me insane

with their damn cu-cu-ru-cu-cu.