Florence Welch
Furie
Mă tem că întrăm într-o epocă a furiei,
Acolo unde numai furia va fi considerată un atu
Iar cel blând va fi batjocorit, apoi mâncat.
Celor cu vocile blânde li se vor tăia limbile,
Ca pedeapsă pentru a nu le fi folosit corect
Nu știai – cuvintele tale sunt arme
Bunătatea este demodată,
La fel de demodată ca scrierea de mână,
La fel de demodată ca liniștea și întunericul într-un oraș.
~~
O, Ești Un Bărbat Adevărat
O, ești un bărbat adevărat
Faci cât poți
Iei doar ceea ce poți apuca
Cu două mâini
Cu inima ta larga
Îl lauzi pe Dumnezeu din ceruri
Oare câți trebuie să mai moară
Ca să te simți tu iubit
~~
Monstru
Așa că începi să aduni bucăți din propria-ți viață
Și, oarecum, în mod egoist,
Din viața altor oameni
Ca sa-ți hrănești cântecul
Cu ce cost
creatura aceasta minunată
devine mai prețioasă pentru tine
Decât oamenii de la care ai luat
Cât de cumplit
Să faci sacrificii umane
O conversație târzie în noapte
Un gând ascuns
Toate așezate pe altar
Însă trebuie să-l mulțumești
Monstrul acesta te-a iubit de mai multă vreme
Decât oricine altcineva
Florence Leontine Mary Welch (n. 28 August, 1986), este o poetă și cântăreață britanică, solista grupului indie rock Florence and the Machine. Albumul de debut, Lungs, a fost, timp de 28 de săptămâni în vârful topurilor, și a câștigat BRIT Award pentru cel mai bun album britanic al anului. Au urmat albumele, Ceremonials (2011), How Big, How Blue, How Beautiful (2015) și High as Hope (2018)- cel de-al patrulea album care a fost vândut în peste un milion de exemplare. Useless Magic, un excelent volum de poezii, cântece, și ilustrații ale poetei, a fost publicat în 2018.
Florence Welch
RAGE
I’m worried we are entering an age of rage,
Where only anger will be considered an asset
And the gentle will be mocked, then eaten.
Those with soft voices will have their tongues cut out,
As punishment for not using them the right way.
Don’t you know your words are weapons,
Kindness is obsolete,
As obsolete as handwriting,
As obsolete as silence and darkness in a city.
~~
OH YOU’RE A REAL MAN
Oh you’re a real man
And you do what you can
You only take as much
As you can grab with two hands
With your big heart
You praise God above
How many have to die
So that you can feel loved.
~~
MONSTER
So you start to take pieces of your own life
And somewhat selfishly
Other people’s lives
And feed them to the song
At what cost
This wonderous creature
That becomes more precious to you
Than the people that you took from
How awful
To make human sacrifices
A late night conversation
A private thought
All placed upon the altar
But you have to satisfy the monster
The monster has loved you for longer
Than anyone else.
Și câteva ilustrații din volum:
