Acest volum reprezintă şi o pledoarie pentru adoptarea unor perspective transdisciplinare şi transnaţionale asupra fenomenului comunist.
Cercetările realizate din perspective diverse – cum ar fi arte vizuale şi studii culturale, muzicale, de teatru sau de cinematografie – pot oferi interpretări inovative cu privire la perioada postbelică, la schimbarea de regim din 1989 şi la procesul complicat al remememorării perioadei comuniste. Perspectiva transnaţională este cu atât mai utilă cu cât istoria politică și-a epuizat în mare parte potenţialul explicativ cu privire la perioada 1945-1989.
Actorii mărunţi ai istoriei mari şi viaţa lor cotidiană, cu bucurii şi drame, cu strădaniile de a transgresa graniţele României comuniste prin imaginaţie, pe calea undelor sau prin călătorii constituie un câmp de cercetare insuficient explorat. Istoria transnaţională se apleacă asupra influenţelor subtile pe care contactele informale cu „străinii,” adeseori documentate de informatorii Securităţii, şi circulaţia persoanelor, ideilor şi bunurilor materiale peste graniţele naţionale le-au avut asupra unor fenomene precum rezistenţa armată, protestul public, disidenţa anticomunistă, emularea modelului cultural occidental sau dezvoltarea unei identităţi europene.
Studiile din acest volum au fost grupate în trei secţiuni, care, din considerente teoretice şi metodologice, au fost definite pe baza a trei opoziţii, după cum urmează: (1) Memorie vs. Istorie; (2) Cultură vs. Politică; şi (3) Transnaţional vs. Naţional. În loc de concluzii, volumul se încheie cu un text memorabil despre relevanţa studiilor româneşti, şi anume, versiunea în limba română a discursului de recepţie rostit de profesorul american Daniel Chirot cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti.
