Agora, Punktul cu var

O încãlţãminte de poveste

Când eram micã, mã-ncânta să trag sertarele mãsuţei de toaletã din camera Mananei, bunica mea maternã, sau să deschid larg uşa dulapului ei de haine, ca sã descopãr taina dinãuntru. Deasupra raftului cu aşternuturi albe, frumos împăturite, se mai afla unul inaccesibil, unde întrezãream caietul şi minunata lui copertă de culoarea mierei brune, cu ornamente negre încrustate. Din când în când, la rugămintea mea înfrigurată, Manana lua caietul din şifonier şi mă lăsa să mângâi pielea fină, pe care odihneau slove de aur. Primele foi erau acoperite cu diferite însemnãri, dar după ele urmau multe file albe, cu marginea subţire, tivitã tot cu aur. Era o sãrbãtoare pentru mine când bunica se-ndura sã rupã din acel volum o paginã şi sã mi-o dea. Nu desenam nimic pe ea – nici n-aş fi cutezat s-o stric cu vreun creion, – ci doar îmi era drag ca în rãstimpuri sã îi ating lucioasa netezime cu degetele ori obrazul.
De cum am învãţat citirea, cuvintele de pe coperta misteriosului caiet mi-au arãtat cã era Cartea de aur a Magasinului de Încălţăminte – GH. ENE FILIPESCU, iar înãuntru câţiva din clienţii lui, în jurul anilor 30, scriseserã de mânã impresii şi reflecţii. Iatã, am reţinut din ele, mai târziu, aceste rânduri: A pune atâta artă într-un pantof este un merit rar…scria Manolescu. Celui care a dus steagul românesc la Barcelona – unde a bătut pe toţi cei ce se pretindeau artişti ai meseriei,- toată lauda şi admiraţia noastră, nota D.R. Ioaniţiu. Dl. Gh. Ene Filipescu! Ce să spun despre D-ta decât: Mult gust, artă şi inspiraţie, ajutate de multă trudă şi transpiraţie este în opera ce-l caracterizează! aprecia industriaşul Mociorniţa. O gheată lucrată de “Filipescu” dă inteligenţă piciorului, comenta Ion Manu. Toată admiraţiunea mea D-lui Filipescu pentru creaţiunile sale confecţionate cu atâta artă şi gust, dovedind că Românul este alături de cele mai civilizate popoare, observa studentul Jean Creţu.
În dimineaţa de demult, văzându-mă pe gânduri, Manana a mai scos, dintr-un sertar de jos al şifonierului roşcat, nişte-ncãlţãri cu toc gingaş şi cu baretă, având culoarea zmeurelor coapte, însã brãzdaţi de dungi subţiri, ieşite în relief. Erau graţioşi, uşori, fragili, aşa cum îmi închipuiam atunci că arãtau pantofii de bal ai Cenuşăresei.
Treptat, am început să fac distincţia între încălţămintea de poveste, ascunsã bine în dulap, şi cea aflatã la vedere, care slujea umilă picioarelor prin casã, prin curte, în vacanţe, iar uneori în vizitele cu pãrinţii. Descoperisem în acelaşi timp viaţa secretă a pantofilor din casã care, într-o anume searã, pe la sfârşitul sãptãmânii, erau luaţi în primire de tata. Îi inspecta, îi curăţa şi îi ungea cu cremă, apoi îi lustruia şi-i dichisea, spunându-mi cã-i pregãtea pentru un mare bal de noapte, unde plecau numai ei singuri.
Erau şi mai ferchezuiţi în chiar în ajunul venirii lui Moş Nicolae care sosea-n secret pe întuneric. Zadarnic încercam să rămân trează să-l întâmpin şi eu pe bãtrânelul misterios. Numai pantofii-l aşteptau, înşiruiţi pe pragul uşii. De-ar fi putut vorbi, împărtăşindu-mi şi mie ce văzuseră, pe când mă luase somnul… mă perpeleam, tot întorcându-i pe o parte şi pe alta, căci mai puţin mă atrăgeau micile daruri lãsate înăuntru. Ciudata umbră a absenţei îmi tulbura de farmec mintea.
Acum când ceasurile de odinioară mai dăinuie-n fotografii, descopăr într-o poză de demult că la logodnă, bunica, într-o rochie vaporoasă cu volane, purta o-ncălţăminte aidoma cu cea din şifonierul cu poveşti, în vreme ce alesul ei, în elegantul lui costum închis, avea-n picioare pantofi negri de lac, strălucitori. În poza veche, ambele perechi de încălţări păreau sortite dăinuirii.

Monica Pillat MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.

Un comentariu

  1. Delia Budeanu says:
    on 8 decembrie 2020 at 8:30 pm

    Incantatoare randurile de mai sus!
    Si surprinzatoare pentru proza Doamnei Monica Pillat!
    In orice registru s ar afla ,e cuceritoare!
    Pe cand condurii Filipescu dansau alunecand pe ritmurile timpului , painea calda venea la poarta cu masina fabricii Herdan urmata de oltenii cu cosuri de rachita pline cu legume proaspete..
    La „Dragomir” pe Calea Victoriei , bunica sotului meu cheltuia o mica avere , caviar , branzeturi frantuzesti ..
    De la ea stiu multe lucruri ..
    Atat de multe incat apreciez randuielile de azi , cadere in vid .
    Iata ce efect are asupra mea amintirea pantofilor din alt timp .
    Nu idealizez, nu , nicio epoca n a fost scutita de tragedii si rupturi .. insa a existat un echilibru .
    Azi acesta lipseste cu desavarsire.
    Un zambet induiosat in final ..

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *