Printre inepțiile tragico-mediatice vehiculate în prezilele referendumului mi-a reținut supărător atenția formula rostită și scrisă „Țara împărțită”. Se putea intui o anume indusă isterie politico-mediatică, lucru pe care i l-am mărturisit unui prieten; mi-a replicat amical că formula i se pare un pleonasm în măsura în care politicul și media audio-video sunt sinonime perfecte în privința unei anumite surescitări planificate; face parte din caietul de sarcini al partidului, din fișa postului în cazul jurnalistului.
După numărul de participanți, cetățenii isterizați nu par să fi fost prea numeroși, plasându-ne în continuare într-o sferă a normalității, indiferent de părerile celor care abia așteaptă să ne pedepsească și înclin să cred că s-a adeverit iarăși teoria lui Noica despre boicotarea istoriei specifică românilor care, cum spune Blaga, privesc uneori cosmic, adică spre cer și mai puțin orizontal; mai ales dacă nu au nici un interes în lung și în lat cum a fost cazul și acum. Expresia potrivită în privința majorității a fost că nu i-a păsat și nici nu avea de ce.
Au fost și voci care au utilizat termenul de plebiscit, părându-li-se probabil mai interesant, dar cu totul eronat în acest caz, oricât ar fi de roman sau tocmai de aceea; Caragiale știa asta și tocmai de aceea în gura „poporului”, termenul devine stâlcit și fudul plebicist. Pentru clarificare: la noi nu a fost nicidecum și nici pe departe un plebiscitum clasic deoarece la romani acesta se făcea fără patricieni și senatori, reprezentând cu adevărat voința poporului plebeu.
S-au făcut apoi comparații savante între cum s-a desfășurat referendumul la noi – de la inițiativă și până la închiderea urnelor – și sistemul referendal, dacă pot zice așa, din Elveția spre pildă, țară cu care în fapt nu avem nimic în comun. Reamintesc un exemplu, comparativ cu sălbăticia defrișărilor de păduri de la noi, tocmai pentru a vedea că, vorba francezului … comparaison n’est pas raison. (exemplul figura și în cotidianul Scânteia). Prin anii 70 în timpul construirii unei autostrăzi în țara lui Wilhelm Tell, s-a ajuns în impas din cauza unui stejar secular care evident nu figura în proiect; conducerea cantonului federal a inițiat un referendum pentru a vedea dacă poporul e de acord cu înlăturarea impunătorului copac pentru a face cale dreaptă autostrăzii. Nu numai că participarea a fost de peste 80 (către 90)%, dar covârșitor s-a votat pentru menținerea stejarului considerat parte a patrimoniului cantonal-național. Rezolvarea a fost relativ simplă: porțiunea cu pricina a fost reproiectată (în foarte scurt timp desigur), o elegantă buclă autostradală ocolind stejarul.
În asemenea condiții evident că un referendum își are rostul, dar cum la noi au mai fost manifestări validate chiar, după care am rămas în vorba lui Sadoveanu „locul unde nu s-a întâmplat nimic” precum târgul moldovenesc de odinioară, desigur că o bună parte a cetățenilor s-a întrebat, indiferent care va fi rezultatul, „de ce să merg???”
De fapt, îndrăznesc să cred, în spiritul aceleiași obsesii de latinist, că din nou gena noastră de la Rîm ne-a salvat venind din subconștientul Felix de la o posibilă rușinare. Adică s-a intuit ipso facto nostro (prin chiar făptuirea noastră) că referendumul poate avea și înțelesuri neonorabile, chiar dacă mai îndepărtate; e vorba de verbul de bază referre cu forma impersonală refert.
Făcând o sinteză a desfășurării de la noi, acum și în trecut, constatăm că ne încadrăm perfect în cele două forme verbale. Prima înseamnă și a replica; rezultatul a fost de data aceasta cert și o replică la o inițiativă mai mult stupidă decât absconsă și nu doar indiferență majoritară. Pentru forma impersonală voi cita din inegalabilul Tacitus: tanquam refert (ca și cum ar avea vreo importanță) în cazul în care simți indiferența participării, precum întrebarea de mai sus; apoi non refert de dedecori (nu interesează dezonoarea) probabil cu referire și la organizatori dar și la cei care ar fi trebuit să valideze la noi în trecutul nu prea îndepărtat, doar că asta ar fi însemnat să se pedepsească pe sine înșiși chiar fără să fi auzit de titlul din Terentius, deci fără a juca în amara lui comedie. Și Tacitus se gândea la Senat și la aristocrații circumstanțiali.
În fine ar mai fi de adăugat că, alături de inițiatorii și sprijinitorii Ei politici, Biserica, cercetând vrerea poporului dreptcredincios și luând seama la cele petrecute atât sâmbăta cât și în sfânta zi de duminică și întorcându-se după atâta trudă la binefacerile nevoinței întru trup și duh, ar fi de cuviință să intre într-un cugetător și îndelungat post(referendum).
Spre a rotunji cele de până aici, mă voi întoarce la începutul rândurilor, constatând în încheiere cu mare bucurie că în fapt Țara nu e împărțită; mult mai grav ar fi fost dacă se vădea despărțită de sine însăși prin purtarea de grijă a unora sau a altora, atent veghetori la soarta Ei.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
