Dublu eveniment dedicat Clarei Haskil la București: lansare de carte și conferință de presă

La finalul acestei săptămâni, sâmbătă, 21 octombrie, începând cu ora 12.00, Editura Humanitas și organizatorii Festivalului Internațional Clara Haskil le dau întâlnire melomanilor și iubitorilor de carte din București la Librăria Humanitas de la Cișmigiu pentru un dublu eveniment. Este vorba despre lansarea celei mai cunoscute biografii a Clarei Haskil, cartea semnată de muzicologul francez Jérôme Spycket, apărută, după 30 de ani, într-o nouă traducere la Editura Humanitas, și de conferința de presă dedicată ediției din acest an a Festivalului Internațional Clara Haskil (27-29 octombrie, Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu).

Vor fi prezenți la eveniment: Alina Azario, pianistă și director artistic al Festivalului Clara Haskil, Cristina Comandașu, redactor-șef Radio România Muzical, Dan Dediu, compozitor, pianist și muzicolog, și Vlad Alexandrescu, specialist în filosofia și istoria ideilor.

lansare de carte conferinta clara haskil

De patru ani, Festivalul Internațional Clara Haskil încearcă să readucă în actualitate numele inegalabilei pianiste de origine română, prin concerte de înaltă ținută, susținute de nume de primă mărime ale muzicii clasice contemporane.

Anul acesta, Editura Humanitas, prin reeditarea volumului semnat de Jérôme Spycket, carte recompensată în în 1976 cu Premiul „Claire Virenque“ al Academiei Franceze, contribuie major la acest exercițiu al reașezării în actualitate a numelui Clarei Haskil, un model pentru generații întregi de pianiști din întreaga lume. Publicată în condiții grafice excelente și într-o nouă traducere semnată de Lidia Dumitru, Elena Ciocoiu și Adina Cobuz, cartea lui Jérôme Spycket va fi lansată în toamna aceasta și în alte orașe ale țării.

„Clara Haskil a fost un soi de magician: a știut să transforme talentul în geniu, fragilitatea în forță, dificultățile în perseverență și tenacitate. Toate aceste calități o fac să devină o sursă de inspirație și un exemplu pentru fiecare dintre noi – fie că suntem sau nu muzicieni. Și cred că, în epoca în care trăim, avem nevoie mai mult ca niciodată de exemple de autenticitate și de valori. România este țara în care s-a născut Clara Haskil și am convingerea că ține de datoria noastră să o cunoaștem mai bine și să îi aducem omagiul meritat la ea acasă”, a mărturisit pianista Alina Azario, inițiatoarea Festivalului Internațional Clara Haskil.

Jérôme Spycket, autor al mai multor biografii de muzicieni, și-a început seria de portrete cu cel al Clarei Haskil. Cartea, tradusă ulterior în mai multe limbi și recompensată de Academia Franceză, include o prefață semnată de prestigiosul dirijor Herbert von Karajan: „Sper ca această biografie adevărată şi plină de consideraţie, care ne îngăduie să urmărim parcursul lung şi adeseori dureros al Clarei Haskil către glorie, să fie totodată o mărturie a admiraţiei şi ataşamentului pe care lumea muzicală le nutreşte pentru o pianistă de neînlocuit.“

Volumul lui Spycket reface biografia Clarei Haskil, de la primii ani, ai familiarizării cu lumea muzicii clasice petrecuți la București, trecând prin anii formării și ai luptei pentru construirea unei cariere, până la perioada meritatei recunoașteri în plan internațional.

Contemporană cu George Enescu și Dinu Lipatti, de care o lega o prietenie foarte strânsă, Clara Haskil a atins târziu celebritatea și recunoașterea internațională pe care le merita cu prisosință. Povestea vieții Clarei Haskil, astăzi unul dintre reperele muzicii clasice internaționale, se desfăşoară între o serie de repere precum cultivarea intensă a unui talent incredibil, tracul perpetuu, fragilitatea fizică, tristețea neajunsurilor de zi cu zi și tragismul unor vremuri complicate.

Deceniile în care succesul se lăsa așteptat au fost contrabalansate de o admirație neobișnuită pe care a stârnit-o întotdeauna printre dirijorii și interpreții cu care a colaborat sau printre cei care au auzit-o cântând.

Ce însemna stilul Clarei Haskil, așa cum a fost descris de criticii care asistau la concertele ei? O vigoare masculină și tandrețe feminină, o tehnică ieșită din comun, de o muzicalitate rară, interpretare perfectă, firescul și profunzimea înțelegerii muzicale. Criticul muzical Charles Koëlla spune după un recital la Lausanne:  „Domnişoara Clara Haskil este foarte tânără; cu toate acestea, arta dumneaei este foarte matură, atât ca fond, cât şi ca formă. Pare plăpândă şi interpretarea sa atinge forţa supremă, forţa adevărată, precum şi o forță care rezultă în urma cunoaşterii sau simţului înnăscut al contrastelor. Aplecată peste claviatură, fără să fie atentă la public, trăind doar pentru ea însăşi, pare că se îngemănează cu instrumentul ei. Şi instrumentul prinde forma muzicii şi a frumuseţii.“

O cronică publicată după un concert la New York descrie aceleași extraordinare resorturi ale înțelegerii muzicale: „Să o asculţi pe domnişoara Haskil interpretându-i pe Schumann, pe Chopin, pe Ravel este ca şi cum ai atinge de aproape dezvăluirea firii acestor oameni, a motivelor care i-au determinat să le scrie astfel.“

Intrarea la eveniment este liberă și se face pe baza unei înscrieri prin Eventbook, aici: https://eventbook.ro/event/bilete-eveniment-clara-haskil

 

Un comentariu

  1. Dușan Crstici says:

    Simt bucurie amestecată cu multa tristețe citind rândurile omagiale despre minunata pianistă. Bucurie pentru interpretările divine ale muzicii scrise de Dumnezeu însuși, tristețe pentru ca a putut dărui omenirii plenitudinea talentului ei doar scăpând cu viață din Bucureștiul national legionar al dictaturii antonesciene. Antisemitismul ne-a fost o povară însoțitoare de la începutul statului modern. Aceeași politicieni pașoptiști care s-au revoltat public contra exclusivismului social genetic al marii boierimi(nu erau acceptați ca gineri in familiile cuprinse in Arhondologie, ca atare au ars-0 public, împreună cu Regulamentele Organice) au generat o prima constituție cu exclusivism rasial.Noroc cu Congresul de la Berlin! De aici si până la legile rasiale ale guvernului Goga Cuza, continuate in dictatura carlista si finalizate cu atrocitățile antisemite însoțite de jaful corespunzător, nu a fost decât un pas. Simt o jale, rușine, durere si disperare, exacerbate si oblojite de sunetele mâinilor dăruite nouă de divinitate, mâinile Clarei Haskil, ale lui Dinu Lipatti, Vladimir Horowitz, Arthur Rubinstein, mâini nemuritoare. Cu speranța sa citesc o cronica a evenimentului muzical major, scrisă pentru minunatul LaPunkt de către inegalabila doamna Maria Hulber, Dusan Crstici

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *