Orașul levitează
Când bat clopotele în biserică
atunci femeile și bărbații au curajul să se uite ochi în ochi
atunci se iubesc privindu-se adânc în ochi ca într-un tango
Inimile sunt calde pielea senzuală atingerile electrice
Se iubesc cu o sinceritate de început de lume
doar atunci au curajul să se iubească ca și cum lumea abia începe și atunci se și termină
singurele clipe ce închid în cerc perfect
iubirea-dor-nicicând-întâmplată-după-care-tânjești-o-viață-întreagă
Și apoi clopotele nu mai bat
Orașul coboară din înaltul ceriului de acolo unde femeile și bărbați s-au iubit cu adevărat
Jos
E doar orașul în care se aud mașini trecând pe bulevarde
Biciclete
Porumbei zburând pe deasupra felinarelor ce abia se aprind după slujba de seară când au cântat clopotele
Soarele se reflectă roșu în ferestrele înalte ale caselor art nouveau
Cineva trântește o ușă
Terasele se umplu de fete și băieți care stau însingurați în scaune butonându-și smartphone-urile
Femeile și bărbații trec pe străduțe prefăcându-se că nu se văd
Târând după ei fricile ca niște păpuși gonflabile dezumflate hidoase
Femeile și bărbații
Pe retina ochilor lor uneori curge imaginea iubirilor lor
pe când levitau cu orașul în timp ce clopotele bisericilor băteau la unison
Orașul se umple de lumini care se aprind rând pe rând
Cerul devine bleumarin brodat cu stele
Femeile și bărbații își târăsc fricile după ei
Le trag pe străzi pe scări le urcă în lifturi
În casele lor pun fricile în fotolii
n-ar îndrăzni să le ascundă în dulapuri
dacă au făcut-o vreodată
fricile au ieșit de acolo în miez de noapte
au făcut-o cu zgomot
cu urlete sinistre pe care le-au copiat din filme de pe net
fricile stau acum în fotolii și își privesc fix victimele femei sau bărbați
în nopțile de vară când ferestrele sunt larg deschise
fricile ies pe fereastră zburând pe deasupra orașului
în zborul lor urban privesc alte ferestre
iar dacă zăresc o femeie și un bărbat iubindu-se fără frică în patul lor printre cearșafuri răvășite
fricile se opresc din zbor și se așează pe pervazul ferestrei privind femeia și bărbatul căutându-le privirea
când se plictisesc să stea pe pervaz iar iubirea celor doi devine insuportabilă
fricile se apropie de pat
se lipesc de pielea goală a femei și bărbatului deveniți una
se lipesc de ei și le șoptesc la ureche
iubirea nu există
există doar frica
în mișcarea asta a trupurilor erotic goale senzual
femeia și bărbatul iubindu-se vor da ochi în ochi cu privirea rece și goală a fricilor care s-au lipit de ei
uneori nu se întâmplă nimic după acest contact vizual întâmplat într-o fracțiune infimă de secundă
pentru că fricile au nevoie să se prindă ca de un năvod de privirea care înțelege frica
și fricile se desprind de trupurile goale ale femei și bărbatului și pleacă
alteori
de cele mai multe ori
aproape întotdeauna
fricile rămân acolo
la început nebăgate în seamă
cerșind atenție
lăsând bilețele
deschizând documente pe desktop și lăsând mesaje sunt aici
schimbând locul obiectelor din casă
până într-o zi când fricile vor fi luate peste tot de femeia și bărbatul care s-au iubit cândva
fricile vor lua parte la toată viață din casă de afară de oriunde
până când
seara
fricile își vor ocupa locul în fotoliu privind fix victimele femeia și bărbatul făcând dragoste
dragostea asta întâmplată în cearșafuri va fi amestecată cu durere cu frică cu patimă
schilodită
din când în când fricile vor șuiera la urechea femei și bărbatului cuvinte dezbrăcate de orice pudoare
fricile vor șopti la ureche sex sex sex
fricile se vor întoarce în fotoliu
își vor aprinde o țigară și prin fumul care se va ridica până-n tavan
vor privi filmul porno al iubirii femei și bărbatului stăpâniți de frica de iubire
