Ella Goldberg Wolfe (1896-ian. 2000) a fost o ființă fascinantă implicată în marile polemici și frământări politice și intelectuale ale stângii americane și internaționale din secolul XX. Citindu-i la vremea respectivă necrologul din New York Times, mi-am adus aminte o remarcă ironică despre destinul radicalilor de stânga antistaliniști în secolul […]
Apariția Cărții Negre a comunismului în 1997, cu o prefață de Stéphane Courtois, a provocat dezbateri aprinse în Franța, unde teza naturii intrinsec criminale a sistemelor totalitare de dreapta sau de stânga a fost mult timp privită cu suspiciune. În Statele Unite, mai ales după publicarea capodoperei Hannei Arendt, Originile […]
La începutul lunii noiembrie 1997 se stingea din viață, la vârsta de 88 de ani, Sir Isaiah Berlin, figură marcantă a istoriei ideilor, filosof, critic și istoric literar, moralist scânteietor și maestru al conversației intelectuale. Nu cred că exagerez în vreun fel afirmând că Isaiah Berlin a fost, alături de […]
Am recitit de multe ori de-a lungul anilor fragmente din marea polemică pe tema „scopurilor și mijloacelor” în mișcările revoluționare (de fapt, în tot ce ține de spațiul politicului), cea care, la începutul anilor ’50, a provocat și ruptura dintre Sartre și Camus. La ce bun presupusa puritate a scopurilor, […]
Într-o dezbatere de la sfârșitul anilor ’90 de la sediul revistei Journal of Democracy a fost abordată tema Europei de Est la un deceniu de la prăbușirea regimurilor comuniste. Apăruse și numărul din iarna anului 1999 al revistei în care era inclusă o incitantă masă rotundă pe aceeași temă. Contribuțiile […]
Raymond Aron afirma că esența democrației constă în legalitate şi respectul față de lege: nu precum acrobația sofistă făcută şi de comuniști şi de fasciști, ci în sensul înrădăcinării dreptului natural împotriva oricărui relativism. Bolșevismul şi fascismul sunt absolute la nivelul determinismului ultim; altminteri relativizează totul. Când Lenin spune că […]
Un fenomenolog francez, grec la origine, Kostas Axelos, vorbea despre „la pensée planétaire”. Marx întrunește calitățile filosofilor planetari care gândesc în termenii grandorii istorice. Dar impunerea unei astfel de scări conceptuale face ca adevărurile factuale să devină cel mult secundare. Atracția exercitată de doctrina marxistă decurge din structura metaforică profundă, […]
Nu a fost deloc întâmplător că Stalin condamna în 1948-’49 practic 80% dintre membrii Academiei de Științe Agricole a Uniunii Sovietice. În 1948, genetica sovietică se afla la egal cu cea americană din punctul de vedere al dezvoltării științifice. Într-un faimos discurs din 1948, ideologul-șef al stalinismului, Andrei Jdanov, denunța […]
Ambele totalitarisme ale secolului XX au fost forme de „concepere machiavelică a politicii”. Mai precis, așa cum arată și A.E. Rees, nazismul și bolșevismul pot fi definite drept machiavelismul partidelor care au pretins să guverneze în numele maselor. Spre a-l parafraza pe Eugen Weber, atât în cazul leninismului, cât și […]
Bolșevismul adaugă ceva nou mitologiilor revoluționare ale secolului al XIX-lea: incluziunea puterii într-un tip de reprezentare care definește partidul ca entitate magică. Slăvirea statutului predestinat al partidului împreună cu insistența obsesivă asupra formelor conspirative de organizare („celulele” revoluționare) şi cu un cult al înregimentării fanatice au generat o nouă formă […]
