“Prestigioasa echipa de dezbateri a Universitatii Harvard, detinatoarea titlului de campioana nationala in competitia de dezbateri academice din SUA si campioana mondiala in 2014, a pierdut o dezbatere amicala in fata unei echipe de detinuti de la o inchisoare de maxima securitate din New York, transmite The Guardian. Dezbaterea a avut loc la Eastern Correctional Facility din New York, o inchisoare de maxima securitate unde detinutii au posibilitatea sa urmeze cursuri predate de colegiul Bard, aflat in apropiere. In cadrul inchisorii, detinutii au organizat un club de dezbateri care se bucura de popularitate. In cei doi ani de cand clubul a fost infiintat, detinutii de la Eastern Correctional Facility au batut echipe de la academia militara West Point si de la Universitatea din Vermont. Competitia cu West Point, care a devenit anuala, s-a dezvoltat intr-o rivalitate In urma cu o luna, clubul a invitat echipa de Ivy League la o dezbatere amicala. Detinutii au trebuit sa apere afirmatia ca scolilor publice nu ar trebui sa li se permita sa respinga elevi ai caror parinti au intrat ilegal in SUA, si au venit cu argumente care nu au fost avute in vedere de echipa de la Harvard. Trei studenti de la Harvard au raspuns, iar un juriu neutru a declarat victoria detinutilor. Dupa ce au pierdut, echipa de la Harvard a postat un comentariu pe Facebook: „Sunt putine echipe in fata carora suntem mandri sa fi pierdut o dezbatere iar echipa fenomenal de inteligenta si elocventa cu care ne-am confruntat in acest weekend este una dintre ele. Suntem incredibil de recunoscatori colegiului Bard si Eastern Correctional Facility pentru munca pe care o fac si pentru organizarea acestui eveniment”. In jur de 15% din detinutii din Eastern Correctional Facility sunt inscrisi la cursurile predate, in mare parte, de Colegiul Bard. Potrivit directorului execiv al programului pentru inchisori organizat de Colegiul Bard, Max Kenner, absolventii isi continua adesea studiile la universitatile Yale si Columbia» (Hotnews, 7 octombrie 2015).
Pedro Abuelito Sanchez, un escroc sentimental mexican, a trecut ilegal graniţa dintre Mexic şi Statele Unite în iulie 2008. Graţie abilităţilor sale neîntrecute de seducător, s-a căsătorit cu Alejandra Gomez, o văduvă de 42 de ani stabilită din copilărie în Statele Unite. De îndată ce situaţia lui a fost regularizată în urma căsătoriei, şi-a schimbat numele, devenind din 5 mai 2011 Tennessee Williams. La doar cinci luni după aceea, convins că noul său nume îl va face irezistibil, a divorţat, dobîndind astfel libertatea de care avea nevoie pentru a se lansa în afaceri pe scară mai largă. A hotărît să-şi aleagă victimele din rîndul femeilor ceva mai dolofane cu vîrste cuprinse între 40 şi 50 de ani pe care le întîlnea la diverse expoziţii de artă. Nu începea adevărata operaţiune de seducţie decît după ce se convingea că în conturile lor se aflau cel puţin 500 000 de dolari. Nu avea nevoie de mai mult de o săptămînă pentru a se face iubit nebuneşte de femeia asupra căreia îşi fixase atenţia şi pe care o fascina povestindu-i baliverne cu vocea lui de bariton acompaniată de o privire ce reuşea să mimeze cu imens talent focul pasiunii. De îndată ce femeia se îndrăgostea, Tennessee Williams începea să obţină cu uşurinţă din partea ei sume tot mai mari de bani, pe care pretindea că le investeşte în diverse afaceri neverosimile ce urmau să le asigure viitorul. La un moment dat, cînd rolul pe care îl juca începea să-l plictisească, Williams se făcea nevăzut, păstrînd, desigur, toţi banii pe care îi primise. Se odihnea vreme de două-trei luni, după care trecea la o nouă poveste, construindu-şi roluri tot mai excentrice. A fost prins abia după ce a pretins că este un agent CIA aflat mai tot timpul în misiune, perfect cunoscător al limbilor arabă, persană şi amharică, ale cărui principale atribuţii ţin de protejarea locurilor sfinte ale musulmanilor ameninţate de terorismul psihologic al fundamentaliştilor ortodocşi de la muntele Athos.
Ajuns la Eastern Correctional Facility, Tennessee Williams nu şi-a pierdut deloc încrederea în el însuşi. Era sigur că va reuşi să iasă destul de repede de după gratii mulţumită aceloraşi însuşiri cu care fusese înzestrat din belşug de înţelepciunea Creatorului. S-a înscris în diversele cluburi existente în interiorul închisorii, a luat lecţii de actorie, de etică, de istorie a creştinismului şi de contabilitate. Nu putea să rateze nici participarea la concursurile de dezbateri, aşa că s-a străduit să-şi impresioneze colegii de detenţie pentru a fi ales să facă parte din echipa închisorii. Primele victorii obţinute împotriva celor de la West Point şi de la Universitatea din Vermont au fost sărbătorite cu entuziasm. A contat atît imaginaţia lui Tennessee Williams cît şi vocea lui radiofonică. Iar colegii lui şi-au dat seama destul de repede că o echipă de debate condusă de Tennessee Williams avea toate şansele să-şi spulbere rivalii, mai ales dacă în juriu se aflau şi femei trecute de vîrsta de 35 de ani…
