Agora, Punktul critic

George Tzipoia: „Acasă, în lumea umbrelor noastre”

Pictorul, poetul și memorialistul George Tzipoia a publicat de curând, cu sprijinul ICR, o impresionantă și bogat documentată carte, însoțită de prețioase imagini despre familia sa și despre prietenii care i-au luminat existența.
Scrisă cu talent și nostalgie, cartea îl conduce pe cititor în genealogia familiei, apoi în ambianța casei părintești a artistului, din București, strada Caranda nr.79, casă devenită muzeu și deschisă de aproape doi ani publicului vizitator. Potrivit autorului, „trăim într-o scenografie permanentă…regia și scenografia interioarelor noastre ne ordonează decisiv, într-un fel sau altul, existența de-a lungul vieții. Trăim, fără să dăm atenție, într-un muzeu de artă comparată, căci lucrurile, obiectele, oricât de umile ar fi ele, unindu-se într-un tot, formează o armonie care, în mod ideal, ar trebui să sune consonant.”
Pornind de la această viziune, George Tzipoia evocă „spațiul spiritual fragil, imaterial, ce se cuibărește în mediul fizic al casei” pentru a conchide că omul și locuința „devin inseparabili” în timp, sufletul locatarului umplând de ecouri și reverberații interiorul. Devine cu putință astfel reconstituirea personalităților care au dat căldură, farmec și sens camerelor de altădată. Cu o profundă pietate, aureolată de iubire, autorul începe prin a descrie atmosfera casei în care s-a născut și a copilărit, se înconjoară imaginar de umbrele bunicilor și ale părinților, pe care îi scoate din uitare și îi redăruiește prezentului. George Tzipoia izbutește performanța recuperării unor epoci din istoria României, epoci pe care le compară cu admirație și durere deopotrivă. Crescând într-o casă a unor mari iubitori de frumos, de artă și de rafinament, autorul a putut contempla în obiectele interiorului familial calitatea unei epoci pe care regimul comunist s-a înverșunat să o distrugă. El a fost martorul prigoanei exercitate asupra familiei și în special asupra tatălui său, marele pictor Alexandru Țipoia căruia i s-a interzis să-și mai expună vreodată tablourile în spațiul public. Vicisitudinile dictaturii ceaușiste i-a făcut pe fiul artistului și pe soția sa, Victoria, să ia calea exilului, in 1982, stabilindu-se in Elveția, țara strămoșilor săi pe linia bunicii paterne. Li s-a alăturat mai apoi fiica lor, Diana, iar mai târziu, au avut bucuria de a-l invita acolo pe Alexandru Țipoia și de a-i însenina ultimii ani de viață. Începând din 1996, soții Tzipoia s-au întors aproape în fiecare an în țară pentru a pune în valoare mai întâi arta atât de nedreptățitului pictor Alexandru Țipoia, prin organizarea de expoziții retrospective în capitală și în țară, iar apoi prin inițierea unor expoziții comparate „Alexandru Țipoia și George Tzipoia”. Aceste expoziții, care s-au bucurat de un autentic succes, au dat prilejul publicului să poată aprecia stilurile și viziunile diferite și totuși complementare ale celor doi artiști, tatăl și fiul. Astfel, cartea de față completează în mod fericit albumele monografice dedicate lui Alexandru Tzipoia din 1997 și 2014, precum și lucrarea de amintiri Țipoia & Tzipoia din 2017, oferind cititorului o perspectivă mai largă și mai completă asupra vieților și operelor acestor mari pictori. Cartea ne dăruiește cu generozitate reproduceri ale picturilor realizate în timp de tatăl și de fiul său dar și imagini minunate ale obiectelor de colecție din frumoasa ambianță a casei din strada Caranda.
Pictorul George Tzipoia ne invită într-un „acasă” imuabil, într-o lume de neuitat, pe care o apără cu puterea memoriei și a dragostei triumfătoare. Este o carte de pomenire, de răzbunare în sensul dat de Constantin Noica acestui cuvânt – aducerea binelui în locul răului săvârșit – , o carte cu icoanele celor care continuă să îl vegheze de dincolo pe veghetorul lor de aici.

Monica Pillat MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.

Un comentariu

  1. Liana Tugearu says:
    on 29 noiembrie 2022 at 10:24 am

    Ce frumos și adevărat spus că trăim în regia și scenografia caselor noastre. Nu m-am gândit până acum, dar așa este. Ambientul ne ține de cald nu numai fizic ci mai ales spiritual.
    Mulțumiri autorului, mulțumiri doamnei Monica Pillat

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *