Poem 2

am crezut că duminicile sunt niște femei blânde

 

care își spală părul și copiii 

 

în aceeași postavă în care dospește aluatul pentru pâine

 

că femeia din icoană îmi zâmbește când sunt cuminte

 

că o să iasă din tablou

 

să-mi cumpere vată de zahăr 

 

am crezut că lumea este atât de mică încât încape 

 

într-un calendar din care lipsește ziua de luni

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *