MUSICA PURITAS DOMINICA (Sacerdotessa, Ramfis, IlGrande Inquisitore, Padre Guardiano)

De remarcat că figurile cultice,  bisericești, destul de frecvente în opere,  nu sunt apariții prea agreabile, reflectând cel mai adesea și poziția compozitorului față de Instituție; ca atare nu au nume proprii ci generice așa cum am arătat și despre sacristanul  din Tosca. Și totuși în Aida marele preot poartă numele de Ramfis  dar rolul său e unul eminamente politic astfel că atunci când participă alături de Radames la consacrarea acestuia înainte de luptă, fiorul sacralității e dat de Preoteasa  al cărei discurs vine din altă lume; ca atare ea e nevăzută. De văzut totuși și ascultat ceva deosebit; se simte bagheta lui von Karajan. Apoi Ramfis la La Fenice în 2019.

Tot Verdi redă fața hidoasă de data aceasta a Marelui Inchizitor în Don Carlo; dialogul cu regele (Furlanetto inconfundabil) spre a-l determina să-și execute fiul e de un dramatism deosebit dar nu și imposibil dacă ne gândim că  Sfântul Constantin cel Mare și-a executat fiul (nevinovat) spre a scăpa de el. Să-l ascultăm pe Eric Halfvarson – basul parcă născut pentru acest rol, vocal desigur – convingându-și regele de ceea ce acela abia așteaptă să audă.

O cu totul altă situație tot la Verdi în La Forza Del Destino; Padre Guardiano este una dintre figurile cele mai umane, înțelegătoare, așa că tocmai  ceea ce aprobă el nu e chiar canonic; e undeva deasupra nimicurilor generale. O montare fără precedent semnată de Martin Kusej la Opera Bavareză, cu Anja Harteros, Jonas Kaufmann și Vitalij Kovaliov, nu poate fi forfecată, ca atare o propun în integralitate cu atenție deosebită la finalul actului II Il Santo nome del Dio Signore… La Vergine degli angeli unde Padre Kovaliov e  deasupra tuturor. Dar și cea consacrată e la fel (pentru cei care doresc doar fragmentul menționat, a se da cursorul la 1:14:20.)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *