În copilãrie, mergeam adesea împreună cu părinţii la stră-mătuşa mea, Leliţa. Străbăteam coridorul întunecos al demisolului casei de pe str. Olga Bancic nr. 9 din Bucureşti. Mirosul jilav de vechi şi de stătut al zidurilor mă umplea de o disperarare fără margini, iar odaia albicioasă, unde ne primea bătrânica slabă, cu obrazul palid ca pergamentul, avea ceva sepulcral, care mă amuţea din prima clipă. Auzeam fără să ascult glasurile care se împleteau în aer, deasupra mea, aşteptând cu răbdare momentul când Leliţa deschidea uşa dulapului cenuşiu, ca să ia de pe raftul de sus o pungă brodată. Din ea avea să-mi dea o bomboană mov sau bleu, cu iz de flori presate. Plecam de acolo, împovărată de tristeţea pereţilor care, după ce mă conţinuseră pentru un ceas, continuau fantasmatic să mă ţină captivă şi afară, în curte.
Câteva scrisori pãstrate în arhiva familiei Pillat, evocã ultimii ani de viaţã ai Piei Alimãnişteanu. Iatã, de pildã, o mãrturie a lui Dinu Pillat din 1957:
„Cât despre Leliţa, care a depăşit 80 de ani, pot să-ţi spun că există, fără vârstă, ca o călugăriţă. Se amuză să traducă mici lucruri din Alphonse Daudet, ca să-şi mai umple singurătatea cu ceva; mai primeşte din când în când vizita unor domni bătrâni din generaţia ei, fantome în haine negre demodate, mănâncă tot numai orez şi cartofi fierţi şi aşteaptă să te vadă înainte de a muri.”
Dupã arestarea strãnepotului ei, în 1959, Pia nu a mai vrut sã mãnânce nimic şi nici sã bea apã, dorind sã-şi grãbeascã plecarea din aceastã lume. A murit îla 12 octombrie 1962. Într-o scrisoare adresatã fiicei sale, Maria Pillat îi spunea:
„Dorinţa [Leliţei], scrisă demult şi pe care mi-o dăduse, era să fie înmormântată în costum românesc, cu maramă pe cap, costum pe care şi-l pusese bine şi specificase că era costumul pe care îl purtase la nunta ei. Avea ceva hieratic şi nespus de frumos în straiele acelea emoţionant de armonioase. La înmormântarea ei, care a avut loc la cimitirul Bellu, în cavoul nostru, unde e şi tata, pe care îl iubea aşa mult, [unde sunt] şi Maica şi Grandpapa , au fost mulţi prieteni care ţineau la ea şi îi arătaseră multă afecţiune şi grijă, în timpul vieţii. Nu fii prea tristă, fetiţo dragă, căci Leliţa de mult era sătulă de viaţă şi-şi dorea sfârşitul.”
***
Pe Leliţa aveam s-o reîntâlnesc în chip neaşteptat cãtre asfinţitul vieţii mele, atunci când copilul care o vizitase demult se apropia de vârsta ei de altãdatã. Într-o searã, cu vreo şapte-opt ani în urmã, cãutând prin biblioteca tatãlui meu o carte, am dat peste douã volume ale ei, Dobrogea şi Plaiuri olteneşti. M-am aşezat în fotoliu, curioasã, cu gândul sã le frunzãresc, şi nu am mai putut sã le las din mânã, pânã nu le-am terminat.
Nostalgia unei Românii de odinioarã, pitorescul portretelor, evocãrile şi întâmplãrile desprinse dintr-o lume uitatã m-au învãluit în farmecul lor de nedescris. Am aflat în filele îngãlbenite de vreme parfumul unui stil, bogãţia unei limbi, vioiciunea şi sensibilitatea unei minţi încântãtoare. Cu sufletul la gurã, am cãutat la Biblioteca Academiei şi alte cãrţi ale ei şi aşa am ajuns la Trecutul viu, la Însemnãri din timpul ocupaţiei germane şi la peregrinãrile Leliţei Prin Cetatea lui Bucur.
Ceea ce m-a cucerit la lecturã au fost registrul afectiv al autoarei, ascuţitul simţ al observaţiei, discreţia, compasiunea, spiritul ludic, echilibrul subtil dintre naturã şi culturã, comentariul rafinat şi spontan totodatã. Mi-am dorit atunci sã pot împãrtãşi bucuria descoperirilor mele şi altor cititori, aducându-i la luminã Piei Alimãnişteanu scrierile acoperite de uitare. Dar absorbitã de proiecte editoriale mai urgente, legate de operele familiei Pillat, am amânat sã îmi duc visul la îndeplinire.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.