Din câte ne spune trecutul nu foarte îndepărtat, la un moment dat ar fi avut loc o dispută, civilizată desigur, între Alexandru Xenopol și Titu Maiorescu; probabil și ca politician, simțind realitățile timpului și ale timpurilor, conducătorul de la Junimea afirma că studiul istoriei nu poate fi o știință, în timp ce distinsul istoric argumenta contrarul. Erau prea mari amândoi pentru a-i contrazice chiar și azi dar, nu putem să nu observăm că, din păcate, anume evenimente ale trecutului sunt mai adesea „analizate” cu aplomb, încăpățânare politică și dorință de afirmare personală și mai puțin cu spirit selectiv generalizator. Anumite precedente există, chiar dure: în secolul XVII, germanul Balthasar Conrad Zahn („dinte”, parcă predestinat…), în Tratatul despre minciuni afirmă fără dubii că „toți istoricii mint” (pe larg în viitorul volum colaboraționist, adică în colaborare cu Dana Percec, Quintă medievală); nu ar trebui să trezească nici o supărare căci concluzia finală este că toți mint, inclusiv nou-născuții, în felul lor.
Am subliniat cele precedente, cugetând la variile modalități în care este prezentată cucerirea Daciei de către romani și rolul Daciei Felix în context imperial roman. Cu blândețe cercetând, constatăm că nu atât minciuni ni se prezintă cât mai ales aberații specifice acelora care, într-un fel sau altul, vor să fie mai mari decât se presupun a fi; spre pildă ideea după care cucerirea Daciei a salvat Roma de la falimentul financiar e o stupizenie (o prostie, dacă preferați termenul slav) care se înscrie în neaoșul folclorizat demult „Maică mulți te-au dușmănit/ Că ești neam blagoslovit” (nu se precizează niciodată de cine?). Desigur că bogățiile Daciei au umplut vistieria hulpavei Rome. Să fim normali! De vreme ce de la reforma lui Marius încoace armata romană era una profesionistă, plătită fără deraieri din aerarium Saturni, adică trezoreria lui Saturnus, e cam greu de imaginat pentru cineva întreg la minte, că zeci de mii de legionari au trecut Dunărea ca să lupte pro bono, că doară nu erau avocați stagiari.
Deci: Dacia a fost cucerită din rațiuni pur militare și deloc întâmplător transformată imediat în provincie imperială. Provinciile romane erau de două feluri: senatoriale, adică din interiorul Imperiului și aflate nu o dată la cheremul Senatului, ca să nu zicem a clicii senatoriale, de unde și puzderia de procese intentate de cetățeni reclamând modul în care erau jefuiți (vezi procesele împotriva lui Verres câștigate de Cicero în plină afirmare avocațială); apoi, provinciile imperiale aflate direct sub supravegherea împăratului, de la Octavianus Augustus încoace: deoarece împăratul era preocupat înainte de toate de apărarea Imperiului; erau cele limitrofe. Adică exact cum era Dacia Felix. În asta consta rolul ei; esențial din punct de vedere strategic și nu pentru obsedanta jumuleală. Cei însărcinați cu apărarea unei asemenea provincii și implicit a hotarelor Imperiului, se numeau limitanei; și iată de ce: substantivul limitaneus trimite la limes, -itis, (drum de-a lungul unui domeniu, granița domeniului, graniță, frontieră a statului); derivați și compuși: limitare, delimitare, limitatio, illimitatus (3); probabil rădăcina e aceeași cu limen, -inis, (prag, hotar) de unde și anumite confuzii explicabile; în sens militar-administrativ e vorba de un sistem fortificat din anumite zone periferice ale Imperiului; acest limes era în fapt o fâșie de trei-patru sute de mile romane, adică atât cât era provincia și nu o simplă linie de demarcație; tocmai de aceea a trebuit cucerită (și) Dacia, adăugându-se altor limes-uri precum cel al Rinului, al Eufratului, sau cel britanic.
Pentru cei obsedați de continuitatea noastră pe aceste meleaguri de pe care nu ne-a alungat nimeni, cred că e clară situația actuală militară: suntem din nou sau aceiași limitanei ai Imperiului de ieri, ai Europei de azi; o continuitate incontestabilă. Nici atunci nu apăram cu tehnica autohtonă, după cum nici azi și poate că e mai bine. Totuși garanțiile tehnice par mai serioase, probând încă o dată că Roma rediviva nu vine de peste Dunăre ci de peste Oceanul cel mare. Dacă ne mândrim istoric cu vizitele unor împărați romani în Dacia Felix, firești pentru că își făceau datoria, să nu neglijăm cea mai nouă funcție politico-militară cu care am fost răsplătiți fie și pentru că, până la armata Europei pe care probabil tot transatlanticii o vor salva de la pieire ca în alte dăți, am știut să vedem cine conduce în fapt alianța. Se pare că, deși limitanei, sau poate tocmai de aceea am văzut limpede… limitele. Cât am decis noi și cât nu, asta o știu Traianus și Decebalus și o vor ști „urmașii urmașilor noștri” ca să-l cităm pe deja ușor senilul Ștefan cel Mare aflat la apus (temporal desigur, nu geografic). Latina se joacă din nou cu… noi, dacă avem în vedere că pronatus înseamnă aplecat în față, probabil prima fază către pro-NATO. Important e, cum explică Tacitus dar și alți istorici imperiali, să înțelegi cine e cel puternic dar să nu îngenunchezi. În rest, parafrazându-l pe Poet „Din limes, Doamne, m-am născut/ Și-aș tot rămâne-n limes”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
