Agora, Punktul critic

Charleston

Charleston. Bunica n-a fost niciodată în Carolina de Sud. N-a văzut Myrtle Beach. Nici clădiri pastelate. Nicio insulă. A fost la băi, nu departe de casă, dar asta s-a întâmplat cu mulți ani în urmă. La băi, nu era nici ocean, nici felinar colorat. După miezul nopții, nu mai era nimic. Nici foc de artificii n-a văzut. La băi, era multă apă termală. Babe și moși bolnavi, veniți prin sindicat. Întinși pe șezlong. De regulă, doi pe-un șezlong. Charleston. Chicotea. Pocnea din degete. Nu trebuia decât să pronunț acest cuvânt. Charleston. Se punea instantaneu să danseze și, până nu-i spuneam gata, am înțeles, nu se potolea. Oriunde. În bucătărie, pe stradă, pe coridorul lung care dădea înspre grădina cu zarzavaturi. Habar n-am când învățase ritmurile, toate acele mișcări în zigzag cu picioarele, perfect sincronizate, în crescendo. Năucitor dans. Nu mi-a povestit niciodată de unde a prins gustul. Era pudică din fire. Charleston era micul ei secret. Vrei o vișinată? Recunosc, mergea perfect cu dansul, chiar dacă eram doar pe post de umil spectator. Singurul. Și zvâcnirea tocului, când la stânga, când la dreapta. Își punea pantofii de zile bune, întotdeauna, de lac, cu toc de patru centimetri, strânși cu o baretă în față. (O văd cum se întoarce pe călcâie și se îndreaptă spre dormitor.) Îi ținea sub pat, într-o cutie legată cu șnur auriu. Altfel, să nu te aștepți la ceva trăsnet, nu merge decât cu pantofi, ciorapul nu alunecă la fel, iar, fără ciorapi, direct pe podea, ar fi o blasfemie. Unde învățase? Ce cursuri luase? Cu cine? Cum evadase de acasă fără ca nimeni să știe? Trăia la sat. Era educatoare. Toată ziua, de dimineața până seara, cu țâncii. Charleston. Era la modă pe vremea noastră. Toată lumea dansa Charleston pe la baluri. Nu e greu. Dacă ții ritmul, merge de la sine. Și mâinile, vezi, le ridici și faci figura aeroplanului, ca și când ai învăța să zbori. Mâinile, în echilibru. Îmi explica, în timp ce, fără vreo muzică pe fundal, picioarele și întreg corpul trăiau la intensitate maximă momentul. Uneori, deschidea radioul și dădea chiar peste o piesă care mergea la fix cu dansul ei. Se însenina și mă privea o vreme cu ochii ei mari, pictați în albastru sideral. Charleston se dansează cel mai bine în grup. Nu ești legat de un partener împiedicat. Nu transpiri năuc pe ringul singurătății tale. Eu, acum, mă dau în spectacol. Dar e bine și așa, solo. Asta era bunica. N-a fost niciodată în Carolina de Sud. N-a văzut Myrtle Beach. Nici clădiri pastelate. Nicio insulă.

Simona Constantinovici n. 27.01.1968. A absolvit Facultatea de Filologie din Timişoara în 1990. Rămâne la Catedra de limba română a Universităţii de Vest din Timişoara, unde este actualmente conferenţiar. 1990-1991 – bursieră a Guvernului Francez la Universitatea din Burgundia. Membră a Atelierului literar „Ariergarda” şi a Societăţii Tinerilor Universitari din România. A publicat versuri, romane şi cărţi de specialitate : Casa cu tăceri de toate mărimile (poeme), Timişoara, Editura Augusta, 1996 (premiul de debut în poezie „Gheorghe Pituţ”); 47. îngeri de catifea (poezii), Timişoara, Editura Brumar, 2008; Colecţia de fluturi (roman), Editura Brumar, 2005 (premiul de debut în proză, revista „Mozaic” şi Editura Aius din Craiova); Nepoata lui Dali, Timişoara, Editura Marineasa, 2009; Palimpseste argheziene. Curs de lexicologie aplicată, Timişoara, Editura Politehnica 2005; Spaţiul dintre cuvinte. Polifonii stilistice, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2006; Sertarele cu ficţiune. Manual de scriere creativă, Editura Bastion, 2008; Dicţionar de termeni arghezieni, I, II, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2004, 2008; Dicționar de termeni arghezieni, III, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2014; L'art du paradoxe dans l'oeuvre de Paul Claudel. Une approche stylistique, Saarbrucken, Editions Universitaires Européennes, 2011. A apărut în diverse antologii: Zona. Prozatori şi poeţi timişoreni din anii ’80 şi ’90, Timişoara, Editura Marineasa, 1997, p. 430-437; Manifest.20.rEvoluţie (antologie, cu 20 desene de Mihai Zgondoiu), Timişoara, Editura Brumar, 2009; La peur (mini-piesă de teatru), în La lettre R. Revue de culture et création, nr. 10: La tolérance entre les limites de l'intolérable, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, 2010; Antologie de poezie. Generaţia 90, cu o prefaţă de Cornel Ungureanu, Timişoara, 2011; Bijuterii din Piața Abundenței. Poeți ai generației '90 din Banat, antologie de Marian Oprea, Timișoara, Editura Brumar, 2011, p. 33-41; Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii, antologie de Marian Oprea, Timișoara, Editura Brumar, 2011, p. 75-81; Curte interioară cu papagali sau cum să pui în palma unui trecător o frunză de platan, în Strada Augustin Pacha. Curți interioare, volum îngrijit de Viorel Marineasa și Daniel Vighi, Timișoara, Brumar, 2011, p. 35-42; Aleea din parc – album de artă, Asociația culturală Ariergarda, Timișoara, Editura Brumar, 2012; Cutia albă (povestire), în Ficțiuni reale, editor Florin Piersic Jr., București, Humanitas, 2013; Reviste de cultură înșirate pe sfoară (povestire), în Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism, volum coordonat de Dan Lungu și Amelia Gheorghiță, Iași, Editura Polirom, 2014, p. 24-29.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *