Contracultură, Disidență și Opoziție culturală în fostele țări comuniste din Europa de Est
Filmele prezentate în cadrul acestui festival ilustrează modul în care s-au creat și dezvoltat culturile alternative, culturile clandestine, (sub)culturile aflate în conflict cu regimurile comuniste din Europa de Est a Războiului Rece. Poveștile pe care le veți auzi nu se găsesc nici în manualele de istorie, nici în cărțile dedicate comunismului. Sunt povești despre care se vorbește rareori, deși ele au schimbat viața de zi cu zi și orizontul de așteptare al celor care au trăit sub comunism. Aceste povești ne spun cum s-a schimbat Europa de Est de-a lungul anilor 1980 și ne explică de ce comunismul a căzut și în România în 1989. Nu în ultimul rând, aceste povești ne amintesc de ce comunismul nu ar trebui să se mai întoarcă vreodată.
Festivalul începe vineri, 16 noiembrie 2018, ora 13:00, amfiteatrul Nicolae Iorga, Facultatea de Istorie și continuă sâmbătă 17 noiembrie, la aceeași oră.
Intrarea este liberă. Toate filmele sunt în limba originală cu subtitluri în engleză.
În deschidere vă propunem vizionarea filmului Chuck Norris vs. Communism. Reacția lui Tom Hanks la acest film, postată pe pagina sa Facebook și devenită virală, a fost: “See this documentary! The power of film! To change the world!”
Filmul ne povestește cum a apărut și s-a dezvoltat o cultură ubicuă de rezistență față de regimul comunist prin crearea unei vaste rețele semi-clandestine de procurare de casete video, piratare a unor filme occidentale, dublare în limba română, multiplicare și distribuire în întreaga țară. Această rețea a putut funcționa la limita legalității comuniste prin specularea graniței dintre tolerat și interzis, care nu era niciodată clar definită. Filmele aparțineau tuturor genurilor posibile, de la filme care au luat premiul Oscar la filme mediocre, de la drame la comedii, de la filme de dragoste la filme polițiste, de la desene animate pentru copii la filme de acțiune cu scene violente, care astăzi ar fi interzise minorilor. Numitorul lor comun era proveniența occidentală și distribuirea fără editarea impusă de cenzură. Personajul principal este vocea Irinei Margareta Nistor, cea mai cunoscută voce din România comunistă după cea a lui Nicolae Ceaușescu.
