De curând, Editura Cartea Românească Educațional a publicat ultimul roman al Oanei Șerban, „ANII 44”. Un extras din primele două capitole ale romanului ajung la cititori prin intermediul revistei LaPunkt. ENCICLOPEDIA CELOR MORȚI LA 44 Anii ’44. Anii crizei. Armata Roșie înaintează în primele zile ale lui ianuarie. La […]
Nu am întârziat niciodată la o întâlnire. Am obsesia timpului amăgit, a întoarcerii ceasului cu câteva minute bune peste ora exactă, ca să nu depășesc limitele, să nu deschid așteptarea, să nu ridic o îndoială față de pasiunea mea pentru ordine. O pasiune sănătoasă, spun despre ea toți cei care […]
Cred că cele mai multe dintre lucrurile pe care le-am dorit pentru mine nu mi-au aparținut niciodată. De fapt, nu știu să mă fi priceput la agoniseli, m-am descurcat mai bine cu capriciile, și nu neapărat cu cele materiale. Dar mi-am deprins obiceiul de a face o încăpățânare din nevoia […]
Nu e un secret pentru niciunul dintre cei care mă cunosc că, din diferite pricini, toate cântărite cu justă măsură şi convingere, nu doar cu prudenţă, sunt neutră din punct de vedere politic. Votez culori atent cumpătate ori de câte ori contextul civic o impune, observând tot mai amărâtă că […]
Mi-am recitit zilele trecute câteva dintre textele publicate în urmă cu cinci ani. Un exercițiu incomod, pe alocuri complet inutil pentru viață. Nu fac niciodată asta, pentru că de cele mai multe ori întoarcerile la mine însămi sunt nescutite de nostalgia vinovată sau regretul pentru timpurile în care fiecare rând […]
Vorbeam astăzi cu un prieten despre faptul că cele mai multe dintre normele nescrise care ne guvernează viața au fost făurite de către cei care au avut mai multă dragoste pentru adevăr și mai puțină dragoste față de oameni. Fără îndoială, e unul dintre compromisurile care nu pot fi catalogate […]
Ne-am obişnuit ca pe lumea aceasta să se tacă despre cele mai multe dintre lucrurile pe care le preţuim, fie din teama de a nu le spulbera, fie din dorinţa de le a păstra pentru sine, în cea mai mare intimitate îngăduită de timpurile şi neajunsurile noastre. În principiu, despre […]
N-am nicio intenţie de a deschide un subiect de Philo Café. Totuşi, tonul următoarei confesiuni indică toate direcţiile către un taifas cultural dezinhibat de micile tabuuri – aici, pre-judecăţi– sociale: cerându-ni-se să vorbim despre timp, ni se impune să vorbim, de fiecare dată, la persoana I, despre o istorie culturală […]
Unii spun că scriu complicat. Îmi place să cred că nu e adevărat: că orice scriere implică, în aprecierea ei, judecăţi de gust. Poate să îţi placă sau nu. La fel de bine, cred că un scriitor trebuie revizitat, pentru a putea fi revizuit. Nu îmi place ce scriam în […]
De fiecare dată când cunosc pe cineva, îmi pun o dorinţă: să fie unul dintre puţinii oameni în care nu îţi e teamă să ai încredere. Celălalt (ca prieten, amic, mentor, iubit, nu ca partener, colaborator, aşadar ca rol construit dintr-o sumă de atribute pe care oricine le poate îndeplini […]
