Scrisă între „Întâmplări în irealitatea imediată” și „Vizuina luminată”, „Inimi cicatrizate” are și rolul a de face, realist şi cronologic, trecerea de la text straniu la unul oniric. Înainte de a ști de boala sa (tuberculoza osoasă), Blecher a scris „Intâmplările…”, ca o prefigurare a condiţiei ce avea să îi […]
Visul este singura poartă pe care, intrând, putem zări ceva din majestatea unui tărâm care ne este interzis în starea de trezie şi de viaţă. Visul este singura poartă pe care, intrând, putem întrevedea acea lumină pe care o vom zări, o dată ce moartea ne va acorda liniştea din […]
„Era acum ceva cert: lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul căreia căzusem ca o eroare (…). Toate lucrurile, toți oamenii erau închiși în trista și mica lor obligație de a fi exacți, nimic alta decât exacți; în zadar aș fi putut să cred că într-un vas erau […]
Literatura este camera funerară a nostalgiei: privirea care urcă spre desenul de nori al nopţii este educată de dorul trasând, în limpezimea vizonară a cerului, o hartă a melancoliei. Literatura este camera funerară a nostalgiei: cei care nu mai sunt devin, prin jocul de pauze şi de fraze, creaturile blânde […]
August este cea dintâi pagină a toamnei: din ce în ce mai departe de suflul dionisiac al verii, simţim în piepturi aerul dimineţilor de nostalgie, căci pânzele lui septembrie se umflă, treptat, sub atingerea timpului ce ni se scurge printre mâini, ca un nisip diafan al destinului. August este cea […]
Bineînțeles vizavi, pe trotuarul celălalt, vreau să zic, pentru că oricât aș vrea să încerc o comunicare directă cu ceea ce a scris și sigur a gândit Emil Cioran nu cred că se poate de la egal la egal; fără a afirma modestie, nu știu dacă am reușit să accept […]
Literatura se naşte în spaţiul de cuvinte şi de pauze al singurătăţii: ea nu poate aspira la vocaţia pedagogică a îndrumării morale, după cum nu poate dărui certitudinile spre care se aleargă cei prinşi în infernul de zile interşanjabile. Delicată şi tragică, ea se iveşte din materia de imprecizie a […]
„După ce-ai citit zece mii de cărți, nu te poți opri să nu te-ntrebi: unde-a fost viața mea în tot acest timp? Ai înghițit de-a valma viețile altora, mereu cu o dimensiune în minus față de lumea în care exiști, oricât de uimitoare tururi de forță artistică ar fi ele. […]
În cele din urmă fiecare frază a literaturii se înscrie în zarea de imprecizie a morţii: cuvintele care se aştern pe ecranele tremurătoare sunt semnele ce se pierd în acest spaţiu de pauze şi de şoapte al absenţei despre care putem doar scrie, ca despre o presimţire a trecerii. Căci […]
Exista o teorie conform căreia sarcina artistului era să compenseze în lucrarea sa absența mișcării prin clarificarea imaginii, pentru a crea astfel nu numai senzații vizuale, ci și amintiri tactile care ne dădeau posibilitatea să reconstruim în minte și forma tridimensională. Nu e deci un accident că perioada când aceste […]
