Pe bunicul meu nu l-am cunoscut, dar casa în care am copilãrit era încã plinã de ecourile prezenţei lui. Îl regãseam în portretul fãcut de bunica mea în ultima varã la Miorcani, în mica bibliotecã unde se pãstrau ediţiile princeps ale volumelor de poeme, când mã aşezam la biroul sãu, […]
Petala, componenta corolei unei flori, e semnul frumuseţii şi al fragilului pieritor. În lirica lui Ion Pillat petala se asociazã cu lumina care îi spiritualizeazã substanţa. Am ales trei poeme în care, condusã de imaginea petalei, voi încerca sã descifrez înţelesurile acestei iluminãri atribuite clipei. Pentru început, citez poemul “Interior”, […]
Dansul cometei, Ploaia de stele, Aura lunii Îi furã somnul Noapte de noapte. Raza pãtrunde Straniu în sânge Sã-i tãlmãceascã Vrerea luminii. Scapãrã singur, Mergând prin ape Şi prin ţãrânã, Pânã se-apropie Timpul sã intre-n Jocul de-a cerul.
Sunt cãrţi în care cititorul E invitat sã se aşeze Alãturi de artist în loja De unde vede cum se-mbinã, Pe scenã, firele acţiunii. În altele, stã jos, în salã, În primul rând, unde observã Costumele, mimica feţei, Sufleorul zgândãrind tãcerea Şi, captivat de ambianţã, Abia percepe ce se-ntâmplã. Apoi […]
Eram în casa dispãrutã, Pãrinţii mei dormeau pe-aproape, În jurul nostru creştea noaptea, Iar el întârzia sã vinã. În aşteptare, rãsfoisem Volumul de pe pat, cu gândul La uşa ce urma sã se deschidã: M-ar fi gãsit pierdutã-n carte, Dar fiindcã nu se arãtase, M-am dus în camera vecinã Unde […]
Am cunoscut-o pe doamna Steluţa Suciu în vara anului trecut când, cu prilejul unei vizite în Bucureşti, m-a rugat sã îi acord un interviu. Aşezate pe bancã, sub o imensã umbrelã de soare, pe terasa casei doamnei Adina Nanu, ne aflam şi eu şi dânsa în compania gazdei şi a […]
Vei spune cã un chip prins într-o pozã Va fi întotdeauna lângã tine, Dar ochii ce se uitã dintre rame Îşi pierd treptat culorile privirii Şi zâmbetul care-ncãlzea obrazul Se şterge-n timp, furat parcã de ceaţã. Unde începe fruntea? Unde-i pãrul? Din umeri a rãmas numai un abur… De vinã […]
Stãteam în dreptul unei porţi Care lucea în întuneric, Vrând s-o deschid, am dat de-o uşã Cu pâlpâiri ca de jãratec, Iar dincolo de ea, ajunsã, Mã aştepta o uşã-nchisã Cu licãriri de nestemate. Când mi-am întors târziu privirea, În urma mea crescuse larg Un coridor fãrã oprelişti, Lin ca […]
Vãd prin lentila unui vers Câte ferestre are-o zi, Cum prin vitralii trece-un cor De aripi lungi cu veşti din cer Şi câte uşi se-ntredeschid, În toiul nopţii, la un semn Al gândurilor care ies Ademenite de mister. Cuvintele care rãmân, În urma lor, pe un caiet Se-adunã într-un stol […]
Îi auzeam în gând pe cei plecaţi, Rugându-mã sã stau cu ei puţin, Afarã se-nnopta, dar înãuntru Vedeam cu ochii-nchişi cum mã albeam De liniştea curatã ca zãpada, Pe care ei, venind, o rãspândeau. Aveam atâtea sã ne povestim, Deşi pãrea cã totul era spus, Mai rãmânea sã ne privim […]
