I.D. Sîrbu şi vitalitatea capodoperei

A existat, în teribilul destin al lui I. D . Sîrbu, o unică tenacitate a energiei intelectuale şi morale. Rezistenţa sa nu a fost doar un act de curaj, ci şi punctul de plecare al naşterii literaturii ce contesta ordinea ideocratică. Contemporanilor săi, seduşi de gloria mincinoasă, el le-a opus, până la capăt, intransigenţa şi insurgenţa artei sale. Textul este testamentul în care Sîrbu aşterne lecţia vieţii sale.

Monumentala ediţie de opere imaginată de “Polirom” este clipa în care acest destin se împlineşte cu adevărat. Fragmentarul este redat întregului, iar anvergura scrierilor sale este, de abia acum, evidentă: posteritatea sa este posteritatea capodoperelor sale.

“Adio, Europa!” (reeditată în îngrijirea plină de erudiţie a lui Antonio Patraş şi Toma Velici, deschisă fiind de subtilul studiu al Ruxandrei Cesereanu, ) se înscrie, majestuos şi tragic, în acest fluviu al imaginaţiei sale. Romanul pe care Sîrbu îl scrie spre a putea supravieţui ca om demn şi liber ajunge până la cei de azi, neatins de zgura compromisului, participând la efortul artei de a identifica un sens al duratei în cumplitul veac XX. Prin el, Sîrbu atinge incandescenţa capodoperei. Arderea anilor săi hrăneşte arderea paginilor sale, ca într-un sacrificiu de sine.

“Adio, Europa!” este răspunsul pe care Sîrbu îl dă interogaţiilor care îi domină textele diaristice . Filosoful alungat de la catedră pentru că a refuzat să îl trădeze pe Lucian Blaga este, în pragul morţii atroce, autorul care se contemplă în oglinda cuvintelor sale. Romanul este cifrul destinului său. Din înfruntarea ratării se iveşte curajul de a merge inainte, fără a ezita, precum de demult , străbunii din mine urmăreau lumina lămpilor ce sclipeau în adânc.

Inclasificabil asemeni unui obiect ce palpită stelar, romanul lui Sîrbu este cel în care se topeşte memoria unei traume, dar şi cel în care trăieşte sclipirea dialogică a unui geniu postmodern. Arta lui Sîrbu este o artă a intertexualităţii rănite, un vast monolog între care se strecoară glasurile umbrelor ce revin, de dincolo de marginea morţii.


Cartea lui Sîrbu este şi o carte a celor doi taţi, evocaţi şi veneraţi: între tatăl-miner şi tatăl-Blaga,puntea postumă este acest roman profetic. De la cei doi taţi Sîrbu învaţă dârzenia cu care va privi răul, în anii de detenţie şi exil intern. Romanul este omagiul pe care fiul îl aduce celor cu care este una- chipurile lor se disting, asemeni unor sclipiri magnetice, ducând spre suprafaţa textului învolburarea iubirii.

În Dezideriu Candid Sîrbu transpune nu vocea falsă a unui Victor Petrini, ci vibraţia unei inteligenţe ce scrutează secolul în care este prizonieră. Intuiţia critică a Monicăi Lovinescu îl aşeza în vecinătatea lui Mihail Bulgakov: ca şi “Maestrul şi Margarita”, “Adio, Europa!” transcrie evadarea din captivitatea tiraniei, în numele acelor manuscrise ce nu pot arde cu adevărat, nicidată. Postmodernismul lui Sîrbu este magic, contorsionat, ironic, tragic şi vizionar. Timbrul lui Candid este timbrul disperării ce hrăneşte curajul demnităţii. Fulguraţiile de eseu se înserează în coşmarul lui Sîrbu.

”Adio, Europa!” înseamnă şi contestarea dogmei comuniste a adevărului parţial şi a mistificării prin omisiune. Sîrbu opune romanului politic al ceauşismului târziu vitalitatea vulcanică a paginilor sale. Libertatea sa insurgentă nu poate fi limitată de patul procustian al dictatului de partid. Ca şi Soljeniţîn sau Şalamov, Sîrbu crede în datoria de a rosti adevărul şi numai adevărul. Refuzul de a adera îl conduce pe drumul autenticităţii neîntinate de ambiguitatea laşă.

“Adio, Europa!” este punctul cel mai înalt al efortului lui Sîrbu de a construi un alt trup al romanului, un trup în care să poată fi primită ofranda de memorie, de tradiţie şi de întrebări a unui timp de încercare şi de tragedii. Iar ediţia de acum este fotografia unui autor ce priveşte spre un timp ce nu i-a fost îngăduit . Paginile de text îl duc mai departe, spre cel din urmă ţărm.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *