Radu Paraschivescu sau despre tenacitatea moralistului

În Radu Paraschivescu se află unite mai multe chipuri şi vocaţii. Se află , înainte de toate, prozatorul subtil, capabil să imagineze ficţiunile ce sfidează locurile comune. Se simte, apoi, vibraţia unică a traducătorului distins, ce oferă limbii noastre o supleţe stilistică remarcabilă. Şi, nu în cele din urmă, se întrevede în textele sale tenacitatea unuia dintre cei mai pătrunzători moralişti ai vremurilor noastre.

Şi poate că nici un alt proiect nu ilustrează mai spectaculos această dimensiune de moralist a personalităţii sale creatoare decât “Ghidul nesimţitului|”: revenirea la proiect, după două decenii, este confirmarea unei remarcabile energii analitice şi a unei impresionante puteri de a privi în adâncimea societăţii româneşti.

Căci moralistul este oglinda pe care aşează posteritatea în faţa contemporanilor, spre a le dezvălui viciile lor deloc mărunte. În moralist se concentrează scriitorul şi istoricul moravurilor. În descendenţa unei linii universale ilustre, ce duce mai departe pe antici şi pe clasici, Radu Paraschivescu imaginează un vast insectar în care plasează galeria de patologii ale epocii noastre.

Ambiţia lui Radu Paraschivescu este aceea a oricărui autentic moralist: frazarea ironică este poarta de intrare spre gravitatea judecăţii etice. Diformitatea morală nu este niciodată gratuită. Ea este simptomul, dramatic, al unui dezechilibru interior.Privirea moralistului ajunge acolo unde toate încep. Istoria pe care o reconstituie este istoria involuţiei umane.
Atunci când se va scrie despre rătăcirile României , ghidul lui Radu Paraschivescu va fi una dintre piesele centrale ale acestei fişe de diagnoză . Ceea ce moralistul documentează este deriva unei lumi : anomia, vulgaritatea, agresivitatea, brutalitatea sunt chipurile sub care se dezvăluie patologia ubicuă. Agramatismul hrăneşte fanatismul, în vreme ce ignoranţa devine semnul unei noi condiţii intelectuale.

În precizia casantă a satirei sale se poate descoperi spiritul junimist. Patriotismul lui Radu Paraschivescu este unul maiorescian: dragostea de patrie nu se poate fonda pe impostură şi delir demagogic. După cum textele sale sunt afine cu cele pe care, în urmă cu un secol, le punea în pagină Paul Zarifopol: energia insurgentă a ironiei este marca autenticilor moralişti.

Moralistul este şi o cassandră. El rosteşte adevărul pe care se va întemeia viitorul. Critica lui Radu Paraschivescu devine profetică, în clipele în care nesimţirea corupe un întreg spirit public. Post-comunismul exacerbează ceauşismul. Grotescul stalinismului naţional hrăneşte delirul etnocratic. Eleganţa limbii române este sufocată de vulgaritate şi de simplificarea brutală.

Ghidul lui Radu Paraschivescu este opera unui impecabil moralist şi a unui prozator polifonic. Ironia este arma cu care este confruntată agresivitatea contagioasă a unei lumi în derivă. Tenacitatea satirei este o tenacitate patriotică. România beţiei de cuvinte şi a insultei ignare nu poate fi România noastră: paginile lui Radu Paraschivescu sunt invitaţia la interogarea noastră colectivă.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *