MUSICA PURITAS DOMINICA (pacea, pace, pax… )

primește expresii muzicale deosebite la marii compozitori. Poate fi un sentiment împărtășit precum în cazul lui Don Ottavio, dependent Dalla sau pace. Cam naiv, dar aria e sublimă. Tot pacea poate limpezi o situație aparent neclară în cazul lui Figaro, aducând calmul: Pace, pace mio  dolce tesoro. Dar poate fi invocată într-o rugăciune către Atotputernicul, precum în Forza del destino:  Pace, pace, mio Dio. În fine tot o implorare către sacru, zeii de data aceasta, în finalul din Aida, decisivă pe undeva căci ultimele cuvinte îi aparțin lui Amneris Pace imploro, bănuim totuși doar pentru Radames. Încheiem în plină luptă pentru premiul Nobel pentru pace (scriam odinioară că există două Nobel-uri nejustificate: pentru pace și pentru literatură), cu divina compoziție a lui Vivaldi Nulla pax in mundo sincera, adică „nu există nici o pace sinceră în lume”.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *