Expresia zoomers provine de la cunoscutul baby-boomers, denumirea celor născuţi după al doilea război mondial, generație cunoscută pentru anumite caracteristici specifice ei. Cei cu zece ani mai tineri au fost denumiţi zoomers şi, fiind generaţia de la care se aşteaptă investiţii economice, există o tendinţă de a li se acorda multă atenţie. Printre altele a fost înfiinţată şi o revistă dedicată lor, Zoomers Magazine, iar la un post de radio canadian, o jurnalistă dă zilnic sfaturi pentru a trăi (mai) bine. Lectura sfaturilor durează două minute şi este intercalată între piesele de muzică clasică, deci nu le poți evita. Așadar, vrând nevrând, mintea mea înregistrează o mare gamă de sfaturi. Unele sunt luate de pe Internet, altele, probabil, rezultate din propria experienţă a jurnalistei.
Sfaturile se aplică într-o mare diversitate de domenii: medicină, alimentaţie, higienă bucală, îmbrăcăminte, educaţie, grădinărit şi multe altele. Domeniul de explorare a sugestiilor de a trăi (mai) bine este infinit. Iar jurnalista face eforturi evidente în a folosi o imensă varietate de domenii și de sfaturi, tocmai pentru a trezi interesul ascultătorilor.
Uneori mă întreb dacă aceste emisiuni sunt pentru oameni maturi sau pentru naivii Gâgă ai societăţii canadiene, pentru că unele afirmații aproape că sunt o copie a evidenței din cotidianul fiecăruia. Am aflat, de exemplu, cât de binefăcătoare este nostalgia pentru bunăstarea celor trecuţi de 40 de ani. Studiile ştiinţifice arată că în creierul celor care-și aduc aminte cu plăcere de evenimente din trecut sunt secretate niste substanţe chimice care au un important şi imediat efect stimulator asupra psihicului persoanei în cauză.
Altădată am aflat despre efectul terapeutic al înjurăturilor. Tot nişte studii ştiintifice, făcute la o universitate din Statele Unite, au arătat că un grup de tineri care a fost obligat să ţină mâinile în apă la zero grade şi căruia i s-a permis să înjure cu voce tare a rezistat mai mult timp la această încercare decât un alt grup supus aceloraşi condiţii, dar căruia i s-au interzis orice expresii verbale. Concluziile stiinţifice au arătat că înjurăturile produc niște legături între neuronii unei anumite părţi a creierului, diferită de o altă secţiune a creierului, destinată expresiilor bune. Legătura dintre acei neuroni ar mări, pare-se, rezistenţa omului la factorii de stres fizic sau psihic.
Aceste sfaturi date zilnic, cum spuneam, relevă, zic eu, de bunul simţ şi, până la a le fi auzit la radio, mi le închipuisem a fi fost cunoscute de toată lumea. Dar se pare că părerea mea despre oameni e diferită de cea a mass mediei canadiene care crede că lumea trebuie informată despre rezultatele tuturor acestor foarte variate studii, de a căror utilitate mă cam îndoiam pâna a nu fi apărut sfaturile zilnice destinate zoomers-ilor, care să-mi dovedeasca atât de clar şi fără echivoc indispensabilitatea lor.
Am lăsat pentru sfârşit unul dintre sfaturile cele mai neaşteptate pe care le-am auzit: am aflat că un bun stimulator al fiinţei omeneşti şi o excelentă sursă de bună dispoziţie o are utilizarea intensivă a listelor. Iată deci că listele (metodă la care eu facusem apel de mulţi ani pentru cumpărături) sunt la baza unor inestimabile beneficii, atât pentru corp cât și pentru moral. Nişte importante studii (aproape nimic din ce se declară la 
radio nu e fără un studiu ştiinţific la bază!) au arătat că întocmirea listelor motivează oamenii. Şi nu numai. Pentru ca o listă să aduca un maximum de beneficii, pe ea trebuie neaparat bifate articolele sau activităţile pe măsură ce ele sunt consumate, bifarea constituind feed-back-ul pozitiv de care fiecare dintre noi are nevoie în viaţa de zi cu zi. Despre listă ca ajutor al memoriei nu s-a menţionat, s-a vorbit exclusiv despre rolul întocmirii, consultării şi bifării listei ca excelente metode pentru ridicarea moralului.
Nu intenţionez să-mi imaginez ce alte secrete pentru a trăi bine voi mai auzi la radio, pentru că nu ştiu dacă există studii despre tot ce face omul de dimineaţa până seara, deşi sunt conştientă că pot exista asemenea studii. Ceea ce ştiu cu siguranţă este că un studiu referitor la efectul binefăcător al lecturii unui articol simpatic, să spunem din LaPunkt, nu a fost încă efectuat. N-ar fi rău să căutăm o universitate nord americană să-l înceapă!
Desene de Adelaida Mateescu
