Primul roman tradus în limba română din opera lui Jon Fosse, cel mai jucat dramaturg european în viață, una dintre cele mai așteptate traduceri ale acestui început de an. Cartea a fost nominalizată la International Booker Prize 2020.
Traducere din limba norvegiană de Ovio Olaru
Deschiderea magnum opus-ului lui Jon Fosse urmărește în paralel viețile a doi bărbați ce trăiesc pe coasta de vest a Norvegiei: naratorul, pictorul văduv Asle, și celălalt Asle, tot pictor. Cei doi sunt identici, versiuni ale aceluiași om, două variante ale aceleiași vieți. Scris într-un stil hipnotic, Numele celălalt pune sub semnul întrebării noțiunile de subiectivitate și de Sine. Printr-o proză „lentă”, cu ajutorul amintirilor, Fosse explorează convergențele și divergențele dintre cele două vieți, totul conducând la o întâlnire decisiva a celor doi. Capodoperă a unuia dintre cei mai mari scriitori contemporani ai lumii, Numele celălalt reprezintă o explorare percutantă a condiției umane.
„În Numele celălalt, acumularea ritmată de cuvinte are ceva incantatoriu – un aer aproape sacru.” (The Wall Street Journal)
„Proza lui Jon Fosse este mistică, spirituală, perfect meșteșugită. Pură poezie!” (The Paris Review)
„În mâinile lui Fosse, Dumnezeu devine o forță estetică greu de stăpânit, explozivă, invizibilul din ceea ce este vizibil.” (The Nation)
„Un Beckett al secolului XXI.” (Le Monde)
FRAGMENT:
trag plapuma mai aproape de corp și mă simt atât, atât de obosit și o simt pe Ales întinsă lângă mine în pat și ne ținem strâns în brațe și ne dăm reciproc căldură și nu, nu trebuie să mă gândesc la Ales, nu acum, și zic cu voce tare că sunt atât de groaznic de obosit și că vreau să dorm și îi urez noapte bună, nu mai e mult până ne revedem, mă gândesc și simt cât de aproape e Ales, fiindcă, chiar dacă a murit de mai mulți ani, încă stă întinsă în pat lângă mine și zic cu voce tare că nu vreau, nu sunt în stare să-ți vorbesc în seara asta, Ales, zic, fiindcă mi se face atât de dor de tine, atât de groaznic de dor de tine, zic și o strâng pe Ales în brațe și ea mă strânge în brațe și zic cu voce tare că nu mai e mult până ne revedem, ea și cu mine, și de fapt suntem împreună tot timpul, chiar și acum, îmi zic, dar vreau să dorm, s-au petrecut atât de multe lucruri azi și ieri, zic și Ales mă mângâie pe păr și eu apuc crucea rozariului maro pe care îl port la gât, pe care l-am primit cândva de la Ales, și o așez pe abdomen și stau doar așa, întins, și-mi dau seama că sunt atât, atât de obosit și mă gândesc să zic măcar un Tatăl Nostru înainte de culcare și îmi fac semnul crucii și apuc crucea între degetul mare și arătător și zic în gând Pater noster Qui es in cælis și mă opresc la cuvintele astea și deja simt cum alunec încet în somn și zic Sanctificetur nomen tuum Adveniat regnum tuum și mă gândesc mai departe sfințească-se numele tău, vie împărăția ta, da, vie împărăția lui Dumnezeu, vie împărăția ta, mă gândesc și trag adânc aer în piept și zic în gând Kyrie și expir încet și zic eleison și trag adânc aer în piept și zic în gând Christe și expir încet și zic în gând eleison
