Nu voi face nici un fel de speculații savante, savantlâcuri adică, despre posibilele semnificații ale vizitei papale în România, în primul rând pentru că subtextul politic nu-l vom ști prea curând; a face abstracție de subtilul politicianism al Vaticanului înseamnă a gândi la nivel intrauterin, indiferent de etate. Să acceptăm deci cele vizualizate cu emotivitatea fiecăruia, deși și aceasta e o problemă intimă, adică foarte lăuntrică de vreme ce intimus e superlativul lui interior. Puteai trăi evenimentul ca și credincios văzându-l pe urmașul Sfântului Apostol Petru, după cum puteai să o faci și ca non-credincios (e dreptul fiecăruia) admirând personalitatea și umanitatea Oaspetelui.
Ceea ce e de admirat de această dată la media vizuală din Țară e faptul că trei zile s-a abținut, indiferent de canal (tv, desigur…), de la porcăiala politică și de la orice partizanat; iar atitudinea Bisericii Ortodoxe Române rămâne una cu adevărat istorică, asemenea celei de la precedenta vizită papală. Greu de spus a cui influență a fost, dar nu putem să nu remarcăm – ar fi incorect – progresul făcut de mijloacele media în comentarea evenimentului din sfera religioasă și nu numai; la puțin timp după moartea primului papă care a vizitat România, un post pretins național ne informa cu obstinație despre mesajul Papei Ioan Paul al… XVI-lea, apoi un altul ne prezenta plecarea acasă a pelerinilor maghiari (știm de unde… ) cu o garnitură de tren existentă de pe vremea venirii maghiarilor în Transilvania (imposibil, oricât ar fi de convenabil pentru unii…) și alte câteva, iată că de data aceasta totul a fost limpede; remarcabilă totuși (perfect e Dumnezeu) o inepție repetată pe postul național, TVR adică, două zile la rând, conform căreia „cu mii de ani în urmă călugării au înălțat o mănăstire” unde urma să meargă Sfântul Părinte Papa Francisc; e ceva asemănător cu vechimea căii ferate maghiare din Transilvania de pe la anul o mie. Dar, în spiritul învățăturii papale să fim îngăduitori, fiind vorba cert de emoția care a cuprins și studiourile tv din întreaga Țară.
Dar, dacă tot a fost invocat atât de des în ultimele luni, să vedem cine este papa prin prisma istoriei vocabularului latin? O îmbinare, firească până la urmă a două cuvinte: papa din limbajul copiilor, un vocativ tip tati! (căci el a fost și este primul dintre episcopii catolici primus inter pares, considerat de aceștia „tăticul” lor); Sfântul Ciprian al Cartaginei, spre pildă, refuza apelativul papa tocmai pentru că nu era de acord cu amintita excelență chiar în perioada în care termenul începea să se impună; și un pappa, pappas (mai greu de probat însă, după un abbas, de unde abate), atribuit în semn de respect episcopilor întâi, doar celui al Romei mai apoi. A rezultat ca atare papa, îmbinând caritatea filială a păstoriților și a păstorului cu respectul acestora și nu numai a lor după cum s-a putut observa timp de trei zile, adică tocmai ceea ce ne-a inspirat Papa Franciscus; o trinitate temporală avară din păcate dar efectiv… Trinitară.
Ospitalitatea Bisericii Ortodoxe Române a fost, cum subliniam deja, nu doar exemplară ci și neîntâmplătoare, sau întâmplătoare etimologic, adică „în templu”, prin Întâi Stătătorul Ei care veghează o editură numită Basilica și un post (nu canal de data aceasta) numit Trinitas.
În aceste condiții faste, rămâne stranie explicația DEX (dar nu e singura) ce ne trimite la etimonul papa din latină și… slavă (p. 746., ed. 1996 spre pildă și urm.).
Un progres notabil s-a înregistrat și în prezentarea beatificării episcopilor uniți cu Roma, de către Papa Franciscus: dacă acum câțiva ani o jună teleastă specializată și în monarhie și în monahie la tvr, ne anunța triumfalist și încântător că „după beatificarea monseniorului Ghika, românii vor avea un nou sfânt”, neavând habar că beatificarea fericește și nu sfințește, iată că de data aceasta totul a decurs impecabil. Desigur și datorită faptului că nu oricine a avut acces la comentarii. Deși nu sunt adeptul nanismului urban de tip „micul Paris”, „mica Vienă”, prezența Papei Franciscus la Blaj, „mica Romă”, a adus cu sine cert ceva din Marea Romă, ceva care nu se va pierde ci se va eterniza acolo prin Fericiții episcopi, adică împliniții spiritual, căci asta înseamnă beare de unde beatus, beatitudo. Întru Domnul, în cazul lor, prin fapte și cugetări.
Revin la cele de început: ce a simțit fiecare, e intimitatea lui; ce am putut învăța toți de la Papa Franciscus, e ceea ce ne lipsește celor mai mulți: o anume înțelegere față de semeni; căci ce altceva să înveți din întrebarea Marelui iezuit … franciscan „Cine sunt eu ca să judec?”
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
