îi recomandă Leonida soției de-a doua, Eftimița, spre a o îndrepta către vise frumoase, iar „cocoana s-așază pe-o ureche”.
Nu trebuie să fii jurist ca să observi că tot circul mediatico – stradal și nu numai care mai mult defectează nervos decât să afecteze emoțional, nu are nimic cu principiile dreptului în numele căruia se desfășoară; și asta pentru că în mod evident e o răfuială politică. Adversarii politici nu fac decât să ridice la rang de voință a poporului interese deloc absconse deja: unii vor amnistie și grațiere, iar ceilalți eliminarea adversarului în numele furiei populare ajunse la extremă din când în când prin chemări emailate.
Ceea ce este nefiresc și neconvingător în toată ciondăneala interpartinică e faptul că se reclamă toleranță zero, ca să nu-i spun nulă, față de penalii politici, ceea ce devine inevitabil o discriminare intolerabilă. Fără a avea personal vreo preferință politică, tocmai în spiritul lui eiusdem farinae, sau tocmai de aceea nu pot să nu remarc că până acum pe nimeni nu a revoltat faptul că violatori în serie sau nu, criminali multipli și bătăuși sadici se plimbă sfidător printre noi, dând câte o nouă lovitură societății (niciodată celei „civile” apărătoare a drepturilor infractorilor).
E absolut inacceptabil să ceri toleranță zero față de hoți doar pentru că îți sunt adversari politici și ca să le iei locul, dar să acorzi amnistie și grațiere criminalilor și violatorilor; cel mai recent caz e edificator: un exemplar degenerat i-a trimis live soției scene cu propriii copii bătuți cu sadism, pentru a o pedepsi pe mamă; nu e primul, nu e ultimul dar… cu câțiva ani în urmă același exemplar își omorâse soacra, după care a stat șapte ani în penitenciar (deci cam atât valorează viața unui om în Europa din care facem parte); și mai grav e însă că fapta a fost ștearsă din cazierul criminalului, acesta apărând acum curat, redat ca nou născut societății (greu de precizat cine avea nevoie de el); când amnistia devine amnezie la nivelul societății, te poți aștepta la orice.
Cum e posibil să te exciți la nivelul capitalei și al unor orașe mari din Țară, cu lanterne, celulare și brichete, nou născuți și câini scoși la plimbare, pentru a face jocuri nu tocmai clare și cert necurate, dar să nu te revolte ca societate crimele și violurile? Și să nu ceri introducerea pedepsei capitale doar pentru că alții mai degenerați au considerat că, spre deosebire de crimă și viol, execuția nu intră în nobila sferă a drepturilor omului.
În fapt presiunile stradale sau de piață nu au nimic cu juridicul, iar acest lucru l-au intuit deja creatorii dreptului (și) de azi, romanii adică; principiul Vanae voces populi non sunt audiendae, (Cod. Iust, 9, 47, 12 Diocletian), adică glasurile fără sens ale poporului nu trebuia ascultate, nu reprezintă nicidecum ceea ce azi am numi disprețul față de democrație ci refuzul haosului; se mai întâmpla și în forum să defileze câte o ceată de scandalagii, dar se cam afla repede de cine erau plătiți și trimiși; actul juridic nu se face în stradă cu sloganuri răcnite ci în spațiul desemnat lui ius. Să mai adăugăm că în afara acestui spațiu, juristul, judecătorul în principal nu e… judecător, jurist, adică se desesizează.
Ca atare, spre a nu fi interpretat total eronat, subliniez: DA, toleranță zero dar nu doar pentru adversarii politici (încă nu am avut un Caesar, deci criminali nu sunt printre ei… ) ci pentru toți penalii Patriei în egală măsură. Și totuși, parcă ar trebui să se înceapă cu criminalii, violatorii, bătăușii sadici, traficanții de droguri, urmați toți aceștia de hoți, de la mai mari până la cei mărunți. Se crede, conform unor studii (bănuim) științifice, că toți purtăm gena crimei și a delapidării, totul depinzând de circumstanțe; e clar că gena hoției nu se declanșează la cei care nu au ce fura, în cazul persoanelor fără tulburări mentale.
În condițiile aplicării generale a legislației, adică fără considerente partinice, doar civice, am îndoieli asupra entuziasmului electorilor față de intoleranța legii, căci, cum spune o veche cugetare hodie mihi, cras tibi, azi mie, mâine ție (ți se poate întâmpla…). Adică nu mai poate interveni nici tata, nici cunoștința, nici… Faptul că lucrurile nu stau însă nici pe departe așa, că revolta împotriva marilor corupți ai neamului e unilaterală, constituie tot o încălcare a dreptului, a legii; greu de crezut că va voi să înțeleagă cineva de sus sau jos că Lex uno ore omnes alloquitur, legea vorbește cu aceeași gură către toți. Desigur, depinde însă și de integritatea organului auditiv. Nu e exclus ca preferința cetățeanului să fie în fapt precum a Eftimiței care „s-așază pe-o ureche”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
