Premiul Pulitzer 2017, în Biblioteca Polirom: Întoarcerea, de Hisham Matar

Kazuo Ishiguro: „Povestea emoţionantă a unei familii destrămate din pricina realităţilor cumplite din Orientul Mijlociu… Risipirea speranţelor venite odată cu Primăvara arabă este redată cu atît mai puternic cu cît furia lui Matar este ţinută în frîu, iar credinţa lui în omenire – neclintită.”

 

În 2012, după răsturnarea regimului Gaddafi, cunoscutul romancier Hisham Matar se întoarce în Libia. Aceasta după ce, la vîrsta de doisprezece ani, fusese nevoit  să suporte alături de familie un exil dureros şi după ce tatăl său, fost diplomat şi militar, devenit ulterior disident politic de temut, este răpit de guvernul libian şi închis într-una dintre cele mai cumplite închisori ale regimului, celebra Abu Salim. Timpul a trecut şi cei cîţiva supravieţuitori părăsesc temniţele, iar speranţele lui Hisham de a-şi vedea tatăl în viaţă se spulberă. Însă, aşa cum scrie chiar el, speranţa e „vicleană şi tenace”.

Călătoria în căutare de răspunsuri se transformă într-o pasionantă poveste despre speranţă şi persistenţa memoriei, despre relaţia dintre tată şi fiu, despre iubire şi curaj: Întoarcerea, volum apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Onei Frantz, disponibil şi în ediţie digitală.

La acordarea Premiului Pulitzer, cartea a fost descrisă ca „o elegie la persoana întîi pentru ţara natală şi pentru memoria tatălui”.

„Hisham Matar scrie deopotrivă cu ochiul romancierului capabil să surprindă detalii fizice şi emoţii şi cu simţul reporterului atent la ce se întîmplă în jurul său. Proza lui este chibzuită, limpede şi minuţioasă; naraţiunea – eliptică, aproape muzicală.” (The New York Times)

„În acest triptic, al ţării iubite, al tatălui şi al artei care supravieţuieşte, Matar impresionează prin eleganţă, prin puterea îndurării şi a furiei…” (Los Angeles Review of Books)

Hisham Matar s-a născut la New York, unde tatăl său era trimisul oficial libian la Naţiunile Unite. La vîrsta de trei ani, familia lui s-a întors la Tripoli, Libia, unde autorul şi-a petrecut primii ani ai copilăriei. În 1979, date fiind persecuţiile dictatorului Gaddafi, tatăl său este acuzat că se împotriveşte regimului revoluţionar libian şi este forţat să părăsească ţara împreună cu familia. Au trăit o vreme în Cairo, unde Hisham şi fratele său şi-au terminat şcoala. În 1986 Hisham se mută la Londra, unde îşi continuă studiile şi îşi ia diploma în arhitectură. Scrie poezie şi are cîteva încercări dramaturgice. Primul său roman, În ţara bărbaţilor, publicat în 2006, a fost tradus ulterior în 28 de ţări şi a fost nominalizat pentru Guardian First Book Award. În 2011 publică Anatomia unei dispariţii, iar în 2016, Întoarcerea, roman distins cu Premiul Pulitzer.

Colecția „Biblioteca Polirom” este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu și numără în prezent peste 1.000 de titluri.

Un comentariu

  1. La Polirom literatura retiparita sau cateva beatsellere subtiri si ieftine. In rest, se traduce – dar pe spranceana asa- „biblioteca pentru toti”Penguin din UK de istorie din anii 1990 aparuta acum in edotie ieftin, ca in Romania nu avem istorici! Cu atat mai putin politologi, economisti etc, dar intram deja in SF-uri. Daca englezii au avut imperiu, citesc si romanii despre; daca englezii sunt mandri de cucerirea romana a Britaniei si legende cu regele Arthur, citesc si romanii…chiar daca nu stiu mare lucru despre cucerirea romana a Daciei si zonei noastre decat povestea cu Traian si Decebal, si nici nu au efectiv carti bine documentate, bine scrise si frumos editate ca sa afle care-i treaba! Daca asta nu se cheama colonie culturala si tara de mana a doua, sau a treia, atunci nu stiu cum sa ii zic. Am intrat in UE doar ca sa emigram si sa facem vanzare monopolurilor sau rentierilor de prestigiu din tarile astea bogate, in loc sa deschida aia bogati fabrici la noi ca suntem saraci e mai simplu sa duca muncitorii calificati acolo; in loc sa se imbunatateasca universitatile romanesti, se duc studentii ca e de fita la Oxford si profesorul sinecurist roman nu mai produce nimic ci eventual devine editor si „controlor stiintific” de traduceri….Ca traducerile fac o literatura, nu? Cum a zis un clasic….

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *