10 (zece) punkte: Regele Mihai I

1.A fost ultimul Rege al României. A avut două perioade în care a stat pe tronul monarhal: 1927-130 (fiind minor, s-a instituit în Regență, din care au făcut parte Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înalte Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan) și 1940-1947.

2.A abdicat la 30 decembrie 1947, emigrînd în Grecia, Elveția, Anglia și, din nou, în Elveția (acolo unde a stat mai multe decenii).

3.” „Un om nu poate fi un oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multă vreme din ea. Un român scos din casa lui cu forţa nu încetează, numai prin aceasta, să fie român”, a spus Regele Mihai, atunci cînd a cerut, imediat duipă decembrie 1989, să revin în țară. În 1990, prima tentativă de a reveni în țară a Regelui Mihai a eșuat – vinovați de acest moment penibil fiind urmașii comuniștilor care s-au instalat la conducere țării, imediat după căderea cuplului Ceaușescu, în frunte cu Ion Iliescu și Petre Roman.

Mihai

4.Oficial, avînd inclusiv acordul noilor autorități, Regele Mihai revine în țară, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, în 1992. Vizita de atunci este cu adevărat una impresionantă.
5.

6.Regele Mihai I: ” Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea.”
7.Gabriel Liiceanu, fragment din articolul ”De ce regi” (revista 22, 1992):” “Un domn, un rege, un monarh există pentru a garanta că un popor poartă în el ceva sfânt. Când un popor îşi pierde suveranul, el întrerupe legătura cu Dumnezeu şi pierde ceea ce în chip esenţial îl ţinea laolaltă. Oamenii care îl alcătuiesc rămân împreună în virtutea inerţiei doar, a unui loc geografic şi a limbii pe care o vorbesc. Dar legătura dintre ei, care se întemeia pe legătura lor cu divinul, a dispărut. Un asemenea popor îşi pierde punctul cardinal şi el poate fi lesne dezbinat. Un popor căruia i s-a luat regele îşi pierde fereastra spre cer şi posibilitatea de a privi în sus. (…)Oamenii au nevoie de regi pentru ca să se recunoască şi în altceva, mai înalt decât ei.Ei au nevoie să comunice şi cu altceva decât cu lucrurile de pe pământ. Regele, ca simbol, este posibilitatea acestei comunicări. Monarhul nu este stăpân, nu este nici măcar conducător; el este doar garanţia înălţării noastre şi a legăturii noastre de oameni cu ceva care este mai presus decât noi. Regele este capul întors spre cer al unui popor întreg, fiinţa noastră adunată laolaltă într-un punct înalt.”

8.O mică biografie a Regelui Mihai I: http://www.familiaregala.ro/familia-regala/prezentare/ms-regele-mihai

9.Mircea Ciobanu – ”Convorbiri cu Regele Mihai”: ”Personalitatea Regelui Mihai I si sensul actelor sale creatoare de istorie nu pot fi deplin intelese fara lectura acestor memorabile interviuri luate „in profunzime“ de catre Mircea Ciobanu, in primii ani de dupa Revolutie. Pe masura citirii ei, momentele istoriei contemporane a Romaniei capata pentru cititor un relief si o limpezime care nu se gaseste indeobste decat in marile carti de istorie. Mai presus de toate insa, din paginile sale se inalta portretul viu si autentic al ultimului sef de stat din vremea celui de-al doilea razboi mondial.” Detalii, aici: http://www.humanitas.ro/humanitas/convorbiri-cu-regele-mihai-i-al-romaniei

10.Regele Mihai I: ” Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *