Am cunoscut-o de foarte timpuriu pe Lili Teodoreanu, fermecãtoarea prietenã a bunicilor şi a pãrinţilor mei. Petreceam întotdeauna a treia zi de Crãciun, în casa ei veche din strada Romulus, o casã cu odãi înalte, în nuanţe calde, cu miresme de mere coapte. Revãd şi azi siluetele fragile ale bãtrânelor ei amice, chipurile lor pe care scãpãta lumina, îmi rãsunã în auz vocea tremuratã a Cellei Delavrancea, tonul gutural al Floricãi Muzicescu, glasul voalat al lui Alexandru Philippide. Lili se mişca sprintenã printre musafiri, aducând câte o farfurie cu cozonac cu mac. Livia, nepoata ei, mã ducea apoi în altã camerã mai micã unde ne jucam uitând de toate.
Ce vrajã aveau mai târziu dupã-amiezele de iunie… Pãşeam, împreunã cu bunica, iar uneori cu pãrinţii mei, pe sub coroanele castanilor şi prunilor care rãcoreau grãdina casei vechi şi, ajungând în penumbra holului de la intrare, deschideam uşa din dreapta. Mã lãsam cotropitã de farmecul camerei largi, unde gazda ne poftea vioaie sã-i înviorãm seara. Subţire şi agilã, Lily Teodoreanu, se mişca iute prin încãpere, aducând ceştile şi ibricul cu cafea, pe o tavã turceascã de argint. Se apropia de noi, în fusta ei lungã şi foşnitoare, rãspândind în preajmã parfum de vervenã. Îi priveam cu nesaţ obrazul smead de indianã, ochii tuciurii, lucind de neastâmpãr, gesturile mâinilor atât de expresive care îi acompaniau glasul, în timp ce ne evoca fie seara de Ajun, când îl vãzuse pe Ionel întâia oarã, fie ne depãna imagini din cãlãtoria la Istambul cu imprevizibilul Sadoveanu; alteori însufleţea în faţa noastrã scene din prietenia cu Gala Galaction. Mi-a dãruit în timp douã mici casete indiene cu ornamente orientale şi o brãţarã de argint pe care le avea de la, Rabindranath Tagore. Obrazul ei se aurea la vãpaia amintirilor, de dupã ochelarii cu rame argintii, privirea ei scormonitoare se îndulcea nostalgic.
În adolescenţã, îmi petreceam vacanţele de varã la mânãstirea Vãratec, unde venea şi Lili cu care mã plimbam uneori dimineţile, alteori la amiazã pe dealuri. Aş fi ascultat-o la nesfârşit depãnând întâmplãri de demult cãrora talentul ei de povestitoare le dãdea o strãlucire de neuitat. În peisajul molcom al colinelor împãdurite, peisaj strãbãtut în rãstimpuri de dangãtul adânc al clopotelor, ea mã iscodea lãuntric, afectuoasã şi grijulie, cãci eram la începutul tinereţii, când fiinţa îmi era o crescândã întrebare arcuitã asupra lumii şi asupra mea însãmi. Îi destãinuiam descoperirile şi neliniştile mele, iar ea avea întotdeauna darul sã-mi descâlceascã nodurile gândurilor, pânã în clipa când sufletul mi se fãcea lin ca mãtasea.
Îmi aduc aminte apoi de o vacanţă la mare, împreunã cu ea şi cu Livia. Pe vremea aceea eram studentă, şi am locuit toate trei la o pensiune, într-o casă de lemn cu cerdac şi cu maci în grădină. Din ceasurile petrecute atunci, mi-a rămas în suflet o plimbare noaptea pe dig, sub razele lunii.
Era o mare cu valuri negre, pe care scânteia intermitent o cale subţire de lumină, iar Lili, alături, ne picura în auz vraja clipelor de altãdatã şi vocea ei sprinten-visãtoare se împletea straniu cu vuietul apelor. Mergând în ritmul paşilor ei mici, cu ochii la imensitatea unduitoare, mi se umpluse mintea de atâta bucurie şi linişte, încât m-am întors spre ea şi i-am spus: Simt în clipa aceasta că noi nu vom muri niciodată. Cum aşa maică? m-a întrebat surprinsă. Ai şi uitat că de dimineaţă în aceeaşi mare s-a înnecat un tânăr?Nu de marea aceea vorbeam, ci de noi două care vom dãinui în aceastã secundã eternă, i-am răspuns.
După ani şi ani de atunci, de câte ori mi se întâmplă să-i recitesc scrisorile, pe care mi le-a trimis de-a lungul vieţii, mă cuprinde o jale fără leac, de parcă o parte din mine s-ar scufunda în pământul unde ea s-a răspândit de mai bine de 30 de ani, dar la orizontul întristării întrevăd siluetele noastre în veşnicia momentului de atunci. Îmi vin în minte cuvintele ei care odinioarã mã învãţau cum viaţa trebuie trãitã cu grijã, cu fervoare, pentru cã ea nu ne aparţine numai nouã ci şi a celor dragi, duşi de pe astã lume, pe care noi, cei rãmaşi încã aici, îi facem sã dureze. E rândul meu sã fiu atentã cum trãiesc, în aşa fel încât sã o pot purta pe Lili în continuare cu mine şi sã o ţin vie povestind-o.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
Ce poate fi mai frumos?