Revenire

Mã-ntorc în somn din nou acasã,
Ca-ntr-o cochilie nevãzutã,
Sã te aştept, dar mi se-ntâmplã
S-ajung târziu ori prea devreme.

Însã acum, ca niciodatã,
Îţi aud paşii prin grãdina
Care demult nu mai existã;
Simt cum te-apropii de fereastra
Carw-a rãmas de-atunci deschisã.

De-nfiorare, curtea, pomii,
Odãile însingurate
Încep sã fluture în aer
Şi-mbrãţişarea e plutire.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *