Agora, Punktul critic

Meditaţie asupra somnul în Evanghelii

“Vulpile au vizuini şi pãsãrile cerului cuiburi; Fiul Omului însã nu are unde sã-Şi plece capul” (Luca 9:58). Pare cã Cel nãscut într-o iesle, nu-şi aflã nici mai departe loc de repaos pe pãmânt. În Evanghelia dupã Matei, El poate adormi doar în larg, pe o corabie prinsã de furtunã. Somnul Lui dã mãrturie despre pacea de suflet a celui ce-şi gãseşte în urgie tihna, fiindcã se odihneşte deplin în Dumnezeu. Pe de altã parte, spaima de naufragiu a ucenicilor reflectã teama cã sunt pãrãsiţi de Isus. De aceea ei Îl trezesc şi chiar Îl mustrã cã nu are grijã de ei. Domnul se întristeazã dar le face pe voie, potolind vântul şi liniştind valurile. Apoi îi ceartã pentru necredinţa lor. Chiar dacã adormise, Isus îi veghease, fiindcã era cu ei. În somn, Isus se fãcuse una cu corabia, devenise arca sufletelor lor, dar ucenicii nu ştiau, trebuiau sã asiste la o demonstraţie de forţã a puterii divine, pentru a se convinge.
În Evanghelia dupã Marcu, scena furtunii pe mare e precedatã de una dintre parabolele despre Împãrãţia lui Dumnezeu, comparatã cu bobul de grâu aruncat în pãmânt, care germineazã şi rãsare, atât când semãnãtorul doarme cât şi când el e treaz. Metaforic vorbind, creşterea miraculoasã a Împãrãţiei din grãuntele credinţei, pus în suflete de Isus, semnificã apropierea treptatã a omului de divinitate şi culmineazã cu rodirea ca rãspuns la Chemare. Vremea secerişului e timpul Judecãţii de Apoi, la care fiecare dintre noi ar trebui sã poatã arãta cum şi-a sporit recolta lãuntricã. Divinul care a lucrat neştiut în om, toatã viaţa, vine sã-şi cerceteze roadele.
În Parabola stãpânului plecat şi în Parabola celor zece fecioare, este înfãţişatã primejdia închiderii Împãrãţiei în faţa sufletelor nepregãtite. Somnul lor, asociat aici cu inconştienţa şi delãsarea, e duşmanul stãrii de veghe cu care trebuie întâmpinat Domnul, cãci vine Ceasul şi acum este. Întoarcerea stãpânului, a secerãtorului ori a mirelui îndeamnã la introspecţie şi la responsabilitate din perspectiva aşteptãrii iubitoare. Veghetorul nu va fi niciodatã luat prin surprindere de momentul secerişului, fãcându-şi din moarte, asemeni seminţei, o cale spre înviere. Dar adormitul, care a crezut cã-şi poate amâna de azi pe mâine îndatorirea, se va trezi brusc în faţa porţilor închise, ori cu casa spartã de hoţi. Va fi luat din viaţã fãrã veste şi aruncat în neant.
Ce presupune în fond pregãtirea? În grãdina Ghetsimani, de pe Muntele Mãslinilor, Isus devine Calea. Ştie ce Îl aşteaptã, iar “sufletul” Sãu, spune evanghelistul Matei, “întristat este pânã la moarte”. De aceea le cere ucenicilor sã se roage împreunã cu El. Numai cã pe ei îi furã somnul. În acelaşi episod, dupã Luca, ni se spune cã “adormiserã de întristare”. Ucenicii, cãrora Isus le-a dezvãluit apropiatul Lui sfârşit, se refugiazã în somn, cãutând uitarea. Adorm apãrându-se de durerea iminentei despãrţiri de El, iar pãrãsirea stãrii de veghe figureazã ocolul, încercarea de amânare a inevitabilului. Ceasul lor nu a venit încã.
Pe de altã parte, Fiul Omului, pentru care începe Calvarul singurãtãţii, cautã prin rugãciune sã-L înduplece pe Tatãl Sãu sã-L cruţe. Niciodatã omenescul din Isus nu e mai treaz ca acum. Tãcerea vine de pretutindeni. Nici ucenicii şi nici Pãrintele Lui nu-I rãspund la chemare. Aparenta absenţã a aşteptatului semn de îndurare de pe pãmânt şi din cer nu sugereazã golul ci rãspunsul pe care Rugãtorul trebuie sã îl accepte, supunându-se voinţei divine al cãrui mesager este.
Sã fie oare îndoiala de a nu putea lua asupra Sa, pe cruce, întreaga povarã a lumii, motivul care Îl impinge, pentru o clipã, pe Isus sã facã un pas înapoi? Sã fie teama de sfârşitul existenţei Lui pãmânteşti? Dar Cel care a trezit, ca dintr-un somn adânc, pe cei duşi (fiica dregãtorului, fiul vãduvei, Lazãr), chemându-i înapoi, ştie cã moartea nu e un punct terminus al vieţii, ci drum al sufletului cãtre Împãrãţie. El ne aratã paşii, lasã urmele dupã care sã ne luãm, ca sã ne pregãtim când vine Ceasul.

Monica Pillat MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *