Când am ajuns în Canada nu aveam niciun aparat domestic. Nu ne-au trebuit, fratele meu avea două aspiratoare. Venisem din România cu îmbrăcăminte, aşternuturi, veselă şi tot felul de obiecte, dar fără bani. Din fericire, deși nu aveam experiență canadiană, am găsit de lucru şi după câteva luni am putut închiria un apartament cu două dormitoare. Fratele ne-a lăsat pentru un an mobila şi maşina lui, el lipsind din Canada, aşa că n-a trebuit să ne cumpărăm, până la întoarcerea lui, decât un pat pentru fiul nostru. Casă era plină de cărţile şi discurile fratelui, iar cele două aspiratoare erau puse unul peste altul într-un dulap. Noi ne foloseam săptămânal de unul din ele, deşi cârpa şi mătura erau mult mai eficiente în apartamentul ticsit cu obiecte.
Aceasta era situaţia noastră de familie nou venită în Canada şi total ignorantă în materie de vânzătorii ambulanţi numiţi sales persons. Aşa se face că am fost surprinși, chiar impresionaţi când, într-o seară, un tinerel s-a prezentat la uşa apartamentului cu o tăviţă rotundă de inox, spunând: „Va place tăviţa? E a dumneavoastră.” „Cum adică e a noastră?” am întrebat eu curioasă, tăviţa făcându-mi cu ochiul! „Da, continuă tipul, luaţi-o” şi mi-a băgat-o în mână. „Mulţumesc, zic, dând să închid uşa”. „Doamnă, zice el (în franceză, fiind la Montreal) aveţi baleieuză?”. Crezând că mă întreabă dacă am o femeie care-mi matură, răspund: „Nu, noi ne facem singuri curat”. „Vai, doamnă, continuă el, cum se poate? Am eu o baleieuză exact pentru dumneavoastră, o cheamă Filter Queen, v-o aduc în câteva minute, e în maşină la mine”. A dispărut şi a reapărut imediat cu o cutie imensă. „V-am adus-o şi dacă-mi permiteţi, va arăt cum funcţionează!” Am înţeles -în fine- că era vorba nu de o regină (queen), ci de un aspirator. Până să ne dumirim, omul s-a instalat în salon şi a început să scoată sculele din cutie.
E drept că încă înainte de a ajunge în Canada auzisem de talentul nord-americanilor de a vinde. Cineva-mi spunea: „Marea artă e să ţi se bage pe gât ceea ce nu-ţi trebuie, cele necesare se vând de la sine!” Din păcate, nu dădusem atenţie la vorbele prietenului.
Ne-am aşezat deci pe canapea, soţul şi cu mine, cu privirea ironică şi superioară a celor care-i fac o favoare viitorului păcălit, adică vânzătorului. Iar tinerelul şi-a început demonstraţia arătându-ne cu sârg capacităţile minunate ale aspiratorului. Noi, lemn! Degeaba ne-a arătat el că aspiratorul poate şterge şi praful de pe cărţi şi că uneori acelaşi aparat se poate folosi și ca stropitoare. Ba chiar a turnat un lichid parfumat în trompa lui şi pe urmă a stropit covorul cu acel parfum (care a persistat două săptămâni, miros la care soţul, alergic, strănuta minute în şir). Nimic, noi tot neclintiți rămâneam. La orice ne arăta îi replicam că nu ne trebuia aşa ceva. El însă nu se descuraja şi ne răspundea de parcă s-ar fi aşteptat la opoziţia noastră, cum desigur fusese şcolit.
În sfârşit, ne-a arătat şi funcţiunea de bază, curăţarea carpetei. Ei, aici a fost momentul crucial! Mi-a plăcut performanţa aspiratorului şi din acea clipă eu am început să bat în retragere. Încurajat de ezitarea mea, care conducea la perspectiva prăbuşirii coaliţiei dintre soţ şi mine, tinerelul s-a repezit să ne propună vânzarea în rate. Am sucombat tentaţiei şi am început să duc muncă de lămurire cu soţul, încă tare pe poziţie, argumentându-i că tot va trebui să ne cumpărăm la un moment dat un aspirator nou. Vânzătorul s-a băgat în vorbă şi ne-a zis că Filter Queen nu se găseşte în magazine şi că, deşi aparatul cu care ne-a făcut demonstraţia nu era de vânzare, pentru noi, oameni de treabă, ar fi fost dispus să ni-l vândă la un preţ convenabil. Eu l-am crezut, dar soţul, redus la tăcere după capitularea mea, nu părea convins.
Ulterior s-a dovedit că, din fericire, vânzătorul nu a minţit, sau mai bine zis nu a practicat strategia de a exagera calităţile obiectului pentru a ni-l vinde. Aspiratorul era într-adevăr o piesă bună şi încă mai funcţionează și astăzi, după cele câteva decenii de utilizare. Cât despre tăviţa inox, e la mare cinste şi de câte ori o folosesc îmi amintesc de achiziţia aspiratorului. Doar că, spre deosebire de atunci, acum sunt expertă în a ţine vânzătorii departe, pentru că am dobândit faimoasa experienţă canadiană care-mi lipsea, aşa că mă feresc cu tenacitate de orice ofertă gratuită!
Desene: Adelaida Mateescu
