Cu ocazia alergăturilor prin magazine, la sosirea în Canada, am constatat că eram totalmente ignorantă în domeniul confecțiilor. Cum croitoria este o meserie pe cale de dispariție, confecțiile fiind făcute pe scară industrială, fiecare persoană trebuie să-și cunoască măsura. Evident, ce alt criteriu ar putea diferenția hainele de la un individ la altul? Dar, vorba vine că a dispărut croitoria. Nu e adevărat. Se aplică și în acest domeniu, ca și în fizică, legea conservării: nimic nu dispare, totul se transformă. Croitoria a devenit meseria de a ajusta confecțiile făcute pe tipare standard, pentru a fi purtate de omul de rând, nestandard.
În materie de măsură a îmbrăcăminții am crezut, înșelându-mă profund, că numerele sunt aceleași pe tot globul. Nu numai că acest principiu nu se aplică din cauza diferenței de sistem (metric sau imperial), dar numerele nu coincid nici când sunt în același sistem și, uneori, nici chiar în cadrul companiilor diferite ale aceleiași țări. Așa că, în ciuda faptului că mi-am notat cu mare grijă măsurile în ambele sisteme, prevederea mea s-a dovedit inutilă.
Unele magazine au, pe confecții, etichete cu măsurile din diverse țări. De exemplu, la Marc & Spencer, o firmă din Anglia care și-a închis magazinele în Canada, era scris pe etichetă: Europa 36, Anglia 34, USA 14, Canada 12. Totul clar. Pentru a se evita confuziile la probatul hainelor, trebuie atenție ca numărul să corespundă cu țara în care te afli. Probatul la magazinele din Canada este obositor, mai ales iarna. Te dezbraci în cabină (după ce vânzătoarea a verificat câte bucăți ai luat pentru probă și îți descuie cabina), scoți de pe tine palton, cizme, pantaloni lungi, pulover și ce mai trebuie și pui pe tine pantalonul de probat. Nu e bun, ai nevoie de unul mai mare. Îl scoți, întredeschizi ușa cabinei, dar vânzătoarea nu e acolo. De când ordinatoarele au pus stăpânire pe glob, companiile “raționalizează” personalul. N-ai încotro, te îmbraci din cap până-n picioare, ieși din cabină, lași ușa să se încuie, te duci la locul de unde te-ai servit cu primul pantalon și îl schimbi. Revii și o iei de la capăt, iar dacă n-ai observat că numărul mai mare este măsura din USA, nu din Canada, pantalonul iar ți-e mic și îți spui că te-ai îngrășat. Te reîmbraci și, când să dai înapoi pantalonul, sezisezi greșeala, ești fericit că ți-ai păstrat silueta și reîncepi demersul, cu numărul bun. In general, în familii, pentru a se economisi timp și energie, cumpărătorul (de obicei soția) probează în cabină și companionul (soțul) e folosit ca vehicol al confecțiilor între cabină și raftul din magazin. Când vezi vreun bărbat scotocind printre confecțiile feminine, știi sigur că el cauta măsura cerută de perechea lui, prizonieră într-o cabină.
Cu desous-urile e altfel. Există la raionul de lenjerie femei o abundență covârșitoare de sutiene numite “bra”, de toate culorile și mărimile, cu sau fără sârmă, cu sau fără întăritură de plastic, cu sau fără burete, cu sau fără dantelă, cu sau fără bretele, pentru plimbare, pentru sport, ba chiar și sutiene care fac să dispară orice urmă exterioară de forme. Am încercat să aflu de la o vânzătoare amănunte despre aceste “bra”, dar fata s-a uitat la mine cu un dispreț atât de profund, încât n-am mai îndrăznit niciodată să întreb. M-am lămurit singură. Am petrecut zile întregi de documentare, studiind texte lungi si plicticoase. Am aflat treptat ce înseamnă literele A, B, C, D, numerele 1, 2, 3 sau 4 și misterioasele combinații de pe etichete, cum ar fi C2 88-34 de exemplu. După o perioadă de studiu, curiozitatea științifică și perseverența mea au dat roade în acest domeniu. Am căutat însă în zadar combinezoane la același raion. Le-am găsit, cu surpriză, la raionul de pijamale și cămăși de noapte. Multă vreme nu mi-am pus întrebări: aveam nevoie de un combinezon, mergeam la raionul de cămăși de noapte. Până când, într-o zi, uitându-mă pe bonul cu care am cumpărat unul, am văzut că scrie sleep. Nord americancele folosesc deci combinezoanele drept cămăși de noapte! În schimb maiourile, croite în diverse modele, cu danteluțe și fundițe, au rămas cuminți la raionul de lenjerie.
Cum însă comerțul se caracterizează printr-un continuu “dinamism”, cumpărătorul alert e obligat să se perfecționeze în permanență. Dar, dacă la sosirea mea în Canada aș fi găsit un curs pentru cumpărarea confecțiilor, l-aș fi urmat cu mare evlavie.
(Din volumul „Gânduri printre rânduri”)
Desene de Adelaida Mateescu
Un subiect cu potențial vast, o experiență cu care ne identificămnoi toți, absolut toți, indiferent de sex, etnie, religei etc. Mulțumesc autoarei ppentru că aduce în sfârșit în atenția publicului ceva aparent banal, dar care are mult mai multe imlicații decât s-ar părea la prima vedere. Prilej de reflecție, dar și de analiză a mentalităților și obiceiurilor de consum, cât și de … umor. Felicitări! Sperăm într-o continuare…