Gelu Trandafir despre proiectul Freedom House „Tânărul jurnalist al anului”

Dialog Cristian PĂTRĂŞCONIU -Gelu TRANDAFIR.

Gelu Trandafir este director de comunicare al Freedom House România. Discuţia de faţă a fost prilejuită de cea de-a 15-a ediţie a Premiilor pentru „Tînărul Jurnalist al Anului” organizată, girată şi acordate de prestigioasa Freedom House România.

Cristian Pătrăşconiu: Mai întîi, Gelu Trandafir, pe scurt, te rog: ce sînt premiile din cadrul proiectului „Tînărul Jurnalist al Anului”? De unde vine ideea acestei competiţii şi cum s-a dezvoltat ea?

Gelu Trandafir: Concursul a fost inițiat în 1998, în parteneriat cu Ringier România – pe atunci Edipressse –, în mod special cu contribuția Cristinei Simion, și cu sprijinul financiar al sponsorului fondator – Vodafone România. De-a lungul timpului a crescut numărul secțiunilor concursului, în 15 ediții am avut 21 de secțiuni. S-au diversificat secțiunile și pentru a răspunde contextului vremii.
De exemplu, într-o perioadă în care libertatea presei a fost serios pusă în pericol, am avut secțiunea Media. În 2004 a fost câștigată de Petrișor Obae –fondatorul pagina de Media– pentru o anchetă făcută alături de Petre Barbu și publicată în Capital, investigație care demonstra cum banii radioului public erau convertiți în publicitate politică pentru Adrian Năstase, și pentru un excelent interviu făcut de Petrișor cu șeful Radio România de atunci, Dragoș Șeuleanu, care încerca să justifice ceea ce era de nejustificat.
Un alt exempu – anul acesta, când, cu sprijinul Programului Media al Fundației Konrad Adenauer, am reușit să introducem, în premieră, secțiunea Justiție și Stat de drept. După lovitura dată statului de drept în 2012 și „Marțea Neagră” din 2013 a devenit limpede necesitatea introducerii unei secțiuni dedicate tinerilor jurnaliști care urmăresc constant, profesionist evoluțiile din justiție, cazurile de corupție, eforturile de consolidare a statului de drept.
O altă evoluție este legată de premii. A crescut suma acordată, marele premiu pentru fiecare secțiune ajungând la 1.000 euro. Asta datorită generozității și responsabilității unor sponsori precum UniCredit Țiriac Bank –ce a sponsorizat pentru a zecea oară secțiunea Economie, E.ON România – sponsor al secțiunii Actualitate internă sau ECO-ROM Ambalaje – pentru a patra oară sponsor al secțiunii Mediu.

CP: Care e, faţă de alte premii care se acordă presei, diferenţa specifică a acestor distincţii?

GT: În primul rând, premiile se acordă jurnaliștilor din presa scrisă –tipărită sau online– care au până în 35 de ani la data publicării articolelor cu care s-au înscris în concurs.
Apoi, juriile sunt specializate, constante de-a lungul timpului, formate din profesioniști experimentați, recunoscuți de breaslă, nume precum Liviu Avram, Alexandru Lăzescu, Paul Radu, Brîndușa Armanca, Andreea Pora, Sabina Fati, Cristian Lascu, Serinela Spătărelu, Dan C. Mihăilescu, Daniel Condurache, Dan Suciu ori Adrian Vasilescu.
Chiar dacă se alege, cel mai adesea, un singur articol pentru premiu, toate cele cu care ziaristul s-a înscris în concurs sunt evaluate. Se urmărește așadar și soliditatea de ansamblu a candidaturii, angajamentul editorial de-a lungul timpului, impactul și relevanța pentru public a subiectelor alese, nu este premiată o inspirație de moment, o stare de har, ci efortul susținut, documentarea aprofundată, tenacitatea urmăririi subiectului, acuratețea, abordarea inedită, echlibrată și stilul.
Apropo de impact. Uitați-vă numai la premiile de anul acesta. Într-o democrație consolidată, toate subiectele premiate ar fi dus la schimbări legislative ori de politici publice:

Articolul lui Victor Cozmei de la HotNews, premiat la secțiunea Justiție, devoalează fenomenul grav al avocaților condamnați definitiv pentru corupție care pledează nestingheriți în instanțele românești, ceea ce expune nu doar o carență legislativă, dar și o toleranță la corupție în sistemul judiciar.
Anca Simina – ziaristă la Gândul cu o evoluție constantă, excelentă în ultimii doi ani – arată cum vilele RA-APPS au fost transformate de facto de Guvern în locuințe sociale pentru demnitari expirați, excepționale reacțiile acestora la întrebarea Ancăi dacă mai locuiesc în vilele statului: „Dacă mai stau la RA-APPS? E o întrebare foarte intimă. De unde a venit acestă curiozitate? Îmi rezerv dreptul de a nu răspunde”, ori „Și da, și nu”.
Andreea Pavel de la Info Sud-Est din Constanța, câștigătoarea marelului premiu la Mediu, expune iresponsabilitatea autorităților care au lăsat în voia sorții iazul de steril de la Baia, creat pentru deservirea minei de cupru de la Altîn Tepe. În 2013 a fost concediat și ultimul supraveghetor al iazului de steril. Întrebate de Andreea Pavel, autoritățile au admis că „într-adevăr, legea spune că monitorizarea ar trebui asigurată în continuare, de opt oameni. Dar nu prea plouă în zonă.” Primarul din sat le-a dat ordin polițiștilor să se ducă în fiecare zi pe la iaz, „chiar și eu mă abat de la drum, când văd oameni cu animale la iazuri, și le explic de ce nu au voie acolo.” Nu vă sună asta ca un soi de „ruletă rusească” ? Iar pe diploma Andreei Pavel noi am subliniat și „pentru curajul de a face presă liberă în Constanța”.
În fine, citind numai titlurile Roxanei Pricop, câștigătoarea secțiunii Economie, ne dăm seama de impactul subiectelor despre care scrie și investigațiile laborioase din spatele articolelor. Să vă dau un exemplu, un articol premiat al tinerei ziaristei de la Ziarul Financiar: Miza noii legi a retrocedărilor: terenuri de 1,2 miliarde de euro și jumătate din pădurile României vor putea fi cumpărate cu puncte. Cu siguranță, așa cum auzim acum despre scandalurile uriașe de la ANRP pe vechea lege, peste câțiva ani ne vom putea întoarce la acest amplu articol al Roxanei și vedea pe ce și-a asumat guvernul răspunderea în 2013.
Sunt, așadar, subiecte de mare impact pentru români.
O altă caracteristică a concursului ține de numeroasele înscrieri din provincie și de ziariști locali premiați. Câteva nume îmi vin în minte, mulți s-au stabilit între timp în București: Silvia Vrînceanu, Cătălin Hopulele, Andreea Archip, Andrei Udișteanu. Sau Cristina Hurdubaia, da, Cristina Hurdubaia a fost premiată pentru articole publicate în 1997 în Monitorul de Vaslui. Bucureștiul este capitala, dar nu-i „buricul lumii”, sunt ziariști excepționali în presa locală, i-am cunoscut pe mulți în programul Bursele Europene pentru Jurnaliști, desfășurat cu Reprezentanța Comisiei Europene; cum spunea miercuri Dan Lungu, de la Mediafax Alba-Iulia, unul dintre nominalizați în 2014 la Actualitate internă: „în presa locală se face jurnalism de calitate și sunt mândru când văd articolele colegilor mei, care lucrează pe salarii mici, dar cu multă pasiune și profesionalism.”

CP: E un format original – cel în cadrul căruia se acordă acest premiu? E ceva similar, comparabil în Europa sau, ca să restrîngem şi mai mult, pentru un teritoriu unde istoria recentă e oarecum asemănătoare, în Europa de Sud-Est?

GT: Sincer, nu știu cu exactitate. În Balcani există un premiu pentru jurnalism de investigație, susținut de conferința anuală Forumul Media din Sud-Estul Europei (din care face parte și Programul Media al Fundației Konrad Adenauer), conferință ce se va desfășura anul viitor, în octombrie, la București.
Noi vom încerca să întărim susținerea secțiunii Justiție și Stat de drept. Cred că a fost foarte frustrant pentru juriu să aleagă între Cozmei, Biro, Vanghele și Lilia Zaharia de la Chișinău. Cu toții au avut candidaturi foarte solide.

CP: Privind la palmaresul care se întinde, iată, pe o durată impresionantă – căci 15 ani de premii anuale sînt un interval de timp lung pentru o ţară în care nu se construieşte cu gîndul la o perspectivă mai îndepărtată şi în care se gîndeşte şi se acţionează pe termen scurt mai degrabă – cum apreciaţi investiţia făcută de Freedom House România în tinerii selectaţi în urma acestui concurs?

GT: Formidabilă. O pot spune căci eu nu m-am implicat decât în această ultimă ediție și am o perspectivă, cumva, și din afară. S-a creat o rețea excelentă de ziariști care își iubesc profesia și nu și-au scos-o la tarabă. Nu-i poți îngenunchea! Au confirmat și au devenit la rândul lor modele. Uitați-vă la Petrișor Obae care a lansat și conduce publicația referențială pe zona media și publicitate – „Pagina de Media”, la Serinela Spătărelu – director la ziare.com, la Silvia Vrînceanu – redactor șef la Ziarul de Vrancea ori Cătălin Hopulele – redactor șef la Opinia studențească, la Cristina Hurdubaia, Daniel Befu, Remus Radu, Livia Cimpoieru, Cristina Modreanu, Carmen Gavrilă, Octav Manea, Liviu Iolu de la Adevărul sau Andrei Luca Popescu de la Gândul. Foștii „tineri jurnaliști” conduc publicații sau sunt editori seniori.

CP: Ce spun aceste premii despre mogulizarea presei din România? Cum trebuie aceste distincţii să fie citite în relaţie cu această pervertire teribilă a presei – nu de ieri, de azi, ci de ani buni deja?

GT: Premiile urmăresc recunoașterea și recompensarea calității, reconfirmarea, reafirmarea valorilor care ordonează această profesie aflată în slujba publicului, în căutarea adevărului și aducerea la suprafață a lucrurilor pe care unii le vor în întuneric, nu în slujba oligarhilor și a intereselor acestora.
Aparent paradoxal, presa scrisă premiată de TJA și, slavă Domnului, nereglementată de stat, e mult mai bună calitativ decât audiovizualul reglementat. Ziarele sunt mai ieftine, internetul scapă cu totul controlului mogulilor. Ei au televiziuni, sunt singurii care pot investi sumele uriașe necesare pentru a crea un peisaj demn mai degrabă de un stat membru al comunității eurasiatice. Ei vor „ziariști la cheie”, ori „trupe de copii” pentru un public de „grivei”.
Din contră, concursul Tânărul Jurnalist al Anului urmărește întărirea profesiei în interesul publicului, rigoare, respect pentru corectitudine și echilibru izvorâte din asumarea personală a valorilor pe care se sprijină Occidentul: stat de drept, libertate de exprimare, respectul demnității umane, așa cum am anunțat la deschiderea secțiunii Justiție și Stat de drept.

CP: Va fi nevoie de a 20-a ediţie a premiilor Freedom House „Tînărul Jurnalist al Anului”? Sau de a 30-a ediţie? Va mai fi presă pentru a fi, în acest fel, premiată?

GT: Cu siguranță, va fi nevoie de presă liberă dacă vom vrea să fim parte a civilizației euroatlantice, nu a uniunii eurasiatice. Iar tinerii jurnalisti vor trebui sustinuti. Fără jurnaliști precum cei premiați de-a lungul celor 15 ediții ale TJA, nu există stat de drept, nici economie liberă.
Jurnalistul Kamikaze Ducu Hâncu a încheiat festivitatea de premiere amintind cuvintele lui Thomas Jefferson: „Were it left to me to decide whether we should have a government without newspapers, or newspapers without a government, I should not hesitate a moment to prefer the latter”. O declaratie a unui mare om politic care n-a fost menajat de presa vremii, ci dimpotriva, a fost atacat constant, fără menajamente. Dar Jefferson știa foarte bine că democratia fără presă liberă nu poate exista.

Detalii despre Concursul „Tînărul Jurnalist al Anului” si foto de la mai multe ediţii ale acestui concurs – http://freedomhouse.ro/index.php/tanarul-jurnalist-al-anului

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *