Bătrân şi pufos
Femeia a stins ţigara şi-a şters rujul de pe buze a închis ultimul borcan de murături asortate a deschis cartea intrând a tras coperta după ea de atunci cartea a rămas aşa agăţată de acelaşi nor în formă de Dumnezeu bătrân şi pufos.
Femeia a stins ţigara şi-a şters rujul de pe buze a închis ultimul borcan de murături asortate a deschis cartea intrând a tras coperta după ea de atunci cartea a rămas aşa agăţată de acelaşi nor în formă de Dumnezeu bătrân şi pufos.
Carne pe carne se iubeşte sânge pe sânge se revarsă şi doar mâine pe mâine se răscumpără în miez de fiinţă cu suflarea întretăiată.
Mai pâlpâie în noapte aripa unui fluture şi-a ţinut respiraţia să se strivească de becul aprins în muzica aceasta abstractă, necântabilă hai să ne înnodăm venele să împletim o frânghie hai s-o aruncăm pe fereastră să evadăm în beznă să ne lovim de drogaţii de la gară să […]
Eu şi ucigaşul meu trăim în simbioză la acelaşi nivel m-am îndrăgostit de el văzând tandreţea gestului său m-a întins între foi de carte şi m-a presat cum se presează o floare.
Renegata are o casă ghemuită la marginea orei lângă zidurile ei crucile se umplu de teamă şi de frunze ca nişte soldaţi camuflaţi ea nebuna locuieşte împreună cu pântecele ei tulburat de-atâta izgonire din rai.