Funcții de clacă…

s-ar putea numi cele care vizează ordinea și disciplina în Statul dominat de așa-zisele drepturi ale omului; iar aceasta pentru că la nivel statal ordo însemna și trebuie să însemne  ordine cuvenită, adică prestabilită prin legi. Actualmente această ordine e apărată de două instituții beștelite zi de zi mai ales  dacă își fac datoria: poliția și jandarmeria. Subliniez: nu doar la noi. Ar fi de adăugat totuși și serviciile secrete care însă reușesc să se mențină în perimetrul epitetului care trebuie să le definească. Subliniez din nou: nu doar la noi. 

Nefiind congregații de maici feciorelnice (deși și acelea sunt suspecte…), amintitele instituții acționează specific pentru păstrarea sau, după caz, restabilirea ordinii. Fiind însă victime ale jocului politic, nu reușesc întotdeauna să-și mulțumească patronii care, în general, numai la ordine nu se gândesc ci la păstrarea puterii și  eliminarea adversarilor. Ca atare cade fie șeful jandarmeriei, fie cel al poliției, fie amândoi.; cel de la secrete mai greu, cunoscându-le … secretele, măcar parțial. Nu pledez pentru puritatea serviciilor de ordine dar nici pentru impertinența civililor care au „dreptul omului” furios de a lovi funcționarul ce  își face datoria. Până unde merge tembelismul  politic-civil-jurnalistic s-a văzut de curând când i-a venit rândul unui jandarm cu funcție  să meargă să dea socoteală justițiarilor  poporului; a declarat doar atât: „sunt nevinovat”, după care o cață cu microfon a venit cu geniala întrebare „de ce sunteți nevinovat???”, pe un ton care insinua „când de fapt nu puteți fi decât vinovat!”, precum instituția din care face parte. 

E mai mult decât limpede că există o tentație politicianist-mediatică  de a le băga în cap cetățenilor că răul vine de la culpabilele instituții de ordine. Nu e exclus să urmeze și armata dacă e scoasă pe străzi din nou pentru a verifica purtarea odioaselor măști. Toată problema e că pescuitorii în ape tulburi nu se gândesc nici un moment că venind la putere sau făcând scandal periodic, vor avea aceeași soartă. Un Stat nu se menține prin contestații publice și circ în piață sau prin „intervenția” prietenilor din afară. E drept că și de o parte și de cealaltă cad capii politici, în uniformă sau chiar cei nevăzuți dar instituțiile rămân pentru că res publica nunquam deficit spune Roma: Statul nu pier(d)e niciodată.

Ajuns la putere, Octavianus – încă nu avea titlul de Augustus – rememorând ce pățise Iulius Caesar, a înființat o gardă care să-l păzească, având în frunte un pretor; deci Garda pretoriană. Esențial era însă ce gândeau adversarii, așa că unii pretorieni umblau în civil și culegeau date din public; absolut firesc pentru un conducător lucid. Aceiași pretorieni urmăreau cine afișa pamflete anonime pe pereții Romei; era voie încă, însă nu recomandabil. Deja instituționalizarea Gărzii pretoriene ne sugerează că nimic nu e nou; urmările nici atât. În timpul lui Tiberius, se remarcă prin profesionalism și eficiență pretorul Lucius Aelius Seianus (subliniez NU Sejanus pentru că J nu există în latină); aici intervine pentru prima dată antagonismul dintre patron și executant, existent până azi: fiul împăratului complota împotriva conducătorului, astfel că dezvăluită  fiind crima de lezare a majestății, crimen lesae maiestatis, de către Seianus – și asta intra în fișa postului – tânărul a fost executat împreună cu ceilalți trădători (azi probabil s-ar mușamaliza totul, fiind executat „Seianus”). Pentru eficiența și seriozitatea sa, pretorianul a primit demnitatea de consul; prea mult însă și în viziunea celui care l-a promovat, Tiberius adică; prea multă ordine nu strică dar un executant influent da: Seianus a fost arestat și executat. Desigur pentru complot împotriva Statului. 

Iată deci care este de peste două mii de ani soarta unor ordonatori (nu de credite) în Stat, ca intermediari nefericiți între politicieni și masele care  apără  drepturile fiecărui om, indiferent de gradul ticăloșiei afișate.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *