fără mânie, cu detașare chiar – ceea ce unui credincios considerat „adevărat” îi este imposibil – nu putem să nu remarcăm că cele trei religii monoteiste au luat naștere prin lupte sângeroase, prin combinații politicianiste și mai ales fără nici o milă în direcția adversarului; un canonic medieval pe nume Rogerius descrie într-un poem Carmen Miserabile atacul tătarilor asupra cetății Oradea, constatând cu smerită teamă creștină că păgânii atacau nulla miseratione, fără nici o îndurare. Sintagma se potrivește de minune atât mozaismului, cât și creștinismului și mahomedanismului. Avem o serie de pilde veterotestamentare în care sângele curge din abundență, adversarii sunt nimiciți, semn că doar așa se poate face ordine pentru a ajunge la Unicitate. E apoi rândul iudeilor (din păcate nu pentru ultima dată…) să sufere din partea celor care s-au „inspirat” din credința lor, astfel că o sinagogă incendiată e văzută de Sfântul episcop Ambrozie al Milanului ca o faptă, dacă nu bună, măcar necesară, ca să se vadă cine urcă în putere. Episodul cu care Ambrozie se mândrește e cea mai clară probă a luptei pentru putere: dar nu între mozaici și creștini, ci ierarhii creștini și imperatorul Romei care încă avea naivitatea să se considere al tuturor cetățenilor romani, pe criteriu juridic și nicidecum al religiei. Cum să reconstruiască piromanii creștini sinagoga???: „Vei dărui iudeilor o astfel de biruință împotriva Bisericii lui Dumnezeu? Aceste bucurii, împărate, necredincioșilor? Această strălucire sinagogii, această jale Bisericii? Poporul iudeu va prăznui această biruință, în zilele sale de sărbătoare…”. În fapt creștinismul aduce o primă ciocnire dură cu spiritualitatea romană, deschisă, generoasă și ordonată rațional; dacă politeiștii trăiau într-un spațiu clar al juridicului rațional, unul dintre principii fiind „Legea urmărește întotdeauna ceea ce corespunde rațiunii”, Ambrozie scrie repetat în epistolele sale că nu legea contează, ci doar credința necondiționată. Mai apoi, inspirându-se din învățătura iudaică, mahomedanismul reia în bună măsură intransigența veterotestamentară. Deșertul nu îndeamnă la desfătare; ea va veni în Rai.
Toate acestea sunt firești până la urmă în măsura în care e vorba de putere, de deținerea unică a adevărului, ceea ce pe romani îi nedumirea încă: adevărul, spuneau ei, poate fi cercetat și nu deținut exclusiv: și astfel au ajuns romanii să se enerveze din pricina creștinilor, într-o primă fază, după care au fost reduși la tăcere. Veșnică, evident din milă față de cei care nu voiau să cunoască adevărul unic.
Am amintit toate acestea, fie și în treacăt, pentru a înțelege că din naștere cele trei monoteisme au însemnat intoleranță față de ceilalți, aspect iarăși explicabil în măsura în care puterea înseamnă politică; dar fără alianțe și, cum arătam la început, fără nici o îndurare. Lucrurile nu aveau cum și de ce să se schimbe. Mono- nu are cum să devină bi- și în nici un caz nu poate redeveni poli- fie și pentru că puterea nu se divide și nu se împarte indiferent de nuanțele politicului pe care în fapt îl domină în forma cârdășiei, de la Profeți încoace.
Ca atare, indiferent de micile sau aparent marile scandaluri cu retrocedări (vezi soarta Bisericii Unite cu Roma, la noi), cu „muzeul ” revenit la sacru tot sub semnul… Sfintei Înțelepciuni (și politice), cu cele mai felurite lăcașuri bombardate cu sălbatică precizie de laser, în esență „lupta continuă”: pentru că mozaicii în calitate de popor al lui Dumnezeu e firesc să dețină Adevărul în exclusivitate, creștinii, demascându-i ca ucigași de Fiu Divin și ca atare decăzuți, nu iartă nimic, devenind conform expresiei ambroziene „poporul lui Christos care fiind Adevărul”, îi transformă în unici deținători ai Lui; cronologic musulmanii, neuitând probabil nici de sfintele cruciade și cert nici de nemiloasele misiuni civilizatoare creștine din ultimele decenii – nu e vina lor că au subsoluri bogate – e aproape firesc să-și impună Adevărul lor ca Unic. Ne putem întreba cine va fi învingător? În mod firesc Adevărul, dar al cui?
În 1779 iluministul german Gothold Ephraim Lessing publica piesa Nathan der Weise, Nathan înțeleptul, a cărei concluzie – în urma elegantei gâlcevi dintre un creștin, un iudeu și un musulman – era că fiecare religie e bună atâta timp cât nu-i face rău altuia, adică fiecare cu a lui, cu „adevărul” lui. În aceeași direcție piesa lui Victor Ion Popa, din 1932, Take, Ianke și Cadîr.
Și totuși, dincolo de toate tot întrebarea oficialului roman e cea care își așteaptă răspunsul: „Ce este adevărul?”
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
